​VIDEO Bilanț Ilie Bolojan, primarul orașului Oradea, la 2 ani de mandat: Nu vom cumpăra autobuze electrice/ Subvenția la energie termică va fi eliminată treptat până în 2020 /Vom extinde linia de tramvai cu 7 km

​Primăria Oradea va extinde linia de tramvai a orașului cu circa 7 km și va achiziționa 20 de tramvaie noi, a declarat primarul Ilie Boljan, în întâlnirea live HotNews.ro. Proiectele sunt în fază de licitație, tramvaiele urmând să fie achiziționate anul viitor, iar lucrările de extindere a infrastructurii – până în 2020. În ceea ce privește autobuzele electrice, municipalitatea nu va achiziționa acest tip de autovehicule, deoarece cele Euro 6 costă 200-250.000 de euro. ”Un autobuz electric se ridică la 450.000 de euro. Acumulatorul electric trebuie înlocuit din doi în doi ani și costă 200.000 de euro. Nu este bine să punem carul înaintea boilor, trebuie să adoptăm soluții la problemele noastre”, a declarat primarul.

Subvenția la energie termică va fi eliminată treptat până în 2020, după modernizarea sistemului de termoficare, prețul gigacaloriei urmând să rămână la același nivel, mai spune Bolojan.

După aplicarea supraimpozitării cu 500% la clădirile dărăpănate, numărul autorizațiilor de construire emise de la an la an s-a dublat, mai spune edilul.

Despre primii doi ani de mandat

Ilie Bolojan: „Din lucrurile care au fost promise în campanie, puține lucruri au fost finalizate până în momentul de față, dar toate lucrurile pe care le-am promis, sunt în curs de realizare. Trebuie să discutăm deschis, am început acest mandat cu noua perioada de absorție de fonduri europene și este o realitate că marile orașe din România, care și-au schimbat fața în aceșți ani, și-au schimbat-o și cu un aport important de fonduri europene. Ca atare și promisiunile noastre electorale și banii pentru realizarea acestora depind de fonduri europene. Din păcate, a fost o întârziere în redactarea ghidurilor, ca noi să putem depune proiecte, să știm regulile pe axele principale pe care putem accesa fonduri. A doua etapă a însemnat depunerea proiectelor, deci un prim an – 2016 și jumătate din 2017 – aproape toate orașele mari din România, și Oradea se încadrează în acest ciclu, au pregătit aceste proiecte europene. În această perioadă suntem în curs de depunere. Parte le-am depus deja, parte din aceste proiecte sunt în derulare, iar o parte urmează să fie începute în perioada următoare, fiind într-o faza avansată de contractare a lucrărilor. Deci aceșți aproape doi ani au fost dedicați pregătirii unor proiecte strategice pentru etapa următoare, parte dintre ele sunt începute deja, iar parte dintre ele sunt în faza de contractare. Practic anul acesta va fi un an al începerii unor șantiere în Oradea, parte deja începute, și cea mai mare parte a acestor proiecte vor fi finalizate în 2019 și 2020”.

Despre trafic și proiecte de infrastructură

Ilie Bolojan: „Atunci când un oraș se dezvoltă, apar două fenomene care gripează dezvoltarea. Primul este congestia în trafic, fiindcă crește numărul de mașini, de angajați, sunt mai mulți navetișți, și în această situație congestia gripează dezvoltarea, oamenii petrecând mai mult timp în trafic, crescând prețul transportului de mărfuri. Al doilea fenomen este creșterea prețului la locuințe și la chirii.

Principalele proiecte sunt pentru fluidizarea circulației de tranzit prin Oradea. Noi fiind un oraș de graniță, avem o circulație de tranzit, o circulație care traversează în principal axa România-Ungaria și atunci lucrăm în continuare ca traficul de tranzit să nu mai treacă prin oraș, ci pe centură. În această vară urmează să înceapă lucrările la un pasaj suprateran de 4 benzi la o intersecție importantă, în zona Universității din Oradea, și din această toamnă un alt pasaj la ieșirea către Ungaria, spre Șoseaua Borșului, care să fluidizeze traficul în zona Parcului Industrial și să permită un acces facil către viitorul terminal intermodal.

A doua direcție legată de fluidizarea traficului înseamnă o circulație mai bună între Oradea și zona metropolitană, fiindcă la noi din 95.000 de angajați în Oradea, 25.000 fac naveta din zona metropolitană. Din cei 25.000, circa 15.000 vin cu transportul public, iar 10.000 cu mașinile personale. Astfel, în fiecare dimineață spre Oradea vine un flux important de mașini, la fel, la orele prânzului sau seara un flux din direcția inversă. Construim două drumuri noi de legătură între Oradea și două comune din zona metropolitană, un drum nou între Oradea și Sântandrei și unul între Oradea și Oșorhei pe direcția Podgoria – Fughiu. Mai lucrăm la un drum nou de legătură care să descongestioneze traficul între cartierele orașului. În zona de dealuri, pe relația strada Bihorului către Satu Mare, încep din această lună lucrările la un drum nou de 4 km lungime, cu un pasaj care va permite mai ușor accesul către zona de dealuri a municipiului Oradea. Aceste proiecte au licitațiile în curs, unele sunt finalizate, cum este acest drum despre care v-am povestit ultima dată, este semnat contractul de execuție și se va da ordinul de începere luna viitoare. Toate proiectele de care vă vorbesc sunt certe, sunt lucruri care se fac sau se vor face fiindcă au finanțări asigurate și un avans important în partea de contractare.

De asemenea, avem câteva proiecte importante pentru a crea undă verde transportului public în oraș și pentru a construi parcări în zona perimetrală centrului, astfel încât mașinile care sunt astăzi parcate pe carosabil, blocând o bandă de circulație, să poată fi parcate în afara carosabilului”.

Despre strategia de parcare și cum se parchează în zona centrală

Ilie Bolojan: „Lucrăm, este adevărat, cu întârziere, la o parcare subterană în centrul orașului Oradea, în zona Independenței. Este o parcare pe malul Crișului Repede, are peste 400 locuri și costă undeva la câteva milioane de euro, nu vă pot spune exact fiindcă mai facem niște calcule, dar este undeva la 600 de euro pe metru pătrat pentru parcări subterane, iar pentru una supraterană în jur de 300 euro/mp. Parcarea are licitația făcută, dar avem probleme fiindcă s-a modificat o parte din proiect și trebuie să facem o nouă licitație pentru lucrările suplimentare. De asemenea, avem două parcări supraterane în zona perimetrală centrului, fiindcă pentru a avea un trafic fluent în zona centrală am urmărit ca oriunde doreșți să ajungi în centru să ai o parcare pe o rază de 500 m, astfel încât cei care lucrează în zona centrului să-și parcheze mașină în aceste parcări și să elibereze noi locuri de parcare de pe carosabil în zona centrală, locuri de parcare care vor fi folosite în parte pentru cei care au probleme de rezolvat, aici nu poți parca mai mult de două ore. Iar o parte din locuri vor fi folosite pentru extinderea spațiilor pietonale. Deci construim două parcări, o parcare aferentă Pieței Ferdinand, care va fi pietonală în următoarea perioadă, și o parcare în zona magazinului Universal Crișu și a Spitalului Ministerului de Interne, fostul spital militar, pe strada Brașovului. Împreună vor avea 800 de locuri.

Sunt strategii diferite de parcare, avem o strategie pentru zona centrală, care generează cele mai multe ambuteiaje în trafic, deoarece centrul orașului este înconjurat de inelul principal de circulație care distribuie traficul către toate zonele importante din oraș, și o strategie de parcare pentru cartierele de blocuri, unde trebuie să asigurăm cel puțin un loc de parcare pentru fiecare apartament pentru că acolo, de fapt, stau cel mai mult mașinile în parcare.

Pentru zona centrală, strategia noastră este următoarea: să nu poți parca nicăieri fără să plăteșți, deci nu există azi în centru un loc în care să lași mașină dezordonat, fără să plăteșți. De ce facem asta? Pentru că noi avem nevoie de găsirea unui echilibru între cererea de locuri de parcare și oferta. Tariful este de 2,6 lei/oră în zona centrală și poți parca doar două ore. Încercăm să-i favorizăm prin această politică pe cei care au probleme de rezolvat în centru, nu pe cei care lucrează în centru. De asemenea, această politică nu te încurajează să vii să-ți lași mașină în centru nelimitat pentru că acel loc de parcare este cerut de oameni care au taxe de plătit, cumpărături de făcut, de obținut avize. În felul acesta încasăm bani care se folosesc exclusiv pentru construcția de parcări și treptat-treptat scoatem parcările din zona centrală a orașului de pe carosabil în afară carosabilului. În ultimii doi ani am scos 1000 de locuri de parcare din cele 8000 pe care le avem în centru, deci aproximativ 15% dintre ele au fost relocate. În următorii ani estimăm încă 1000 de locuri, astfel încât 30% din locurile de parcare să fie mutate în afara carosabilului, în locuri amenajate. În felul acesta, treptat-treptat, urmărind un model al orașului Bruges din Belgia, care este un oraș cu un centru asemănător cu Oradea. Ne propunem să extindem spațiile pietonale și locurile de parcare de pe carosabil să fie redate pietonilor, să poți veni în centru, să admiri clădirile, să ai diverse activități, fără să treacă mașinile în viteză pe lângă ține, sau să te freci de mașinile parcate pe trotuar.

În zona municipiului Oradea dacă parchezi mașina într-un loc nepermis, ți se ridică, iar recuperarea ei costă în jur de 400 de lei. Toate ridicările sunt executate de primărie prin Poliția Locală și toate amenzile și costul aferent ridicării constituie venituri la direcția care se ocupă de extinderea de locuri de parcare. Noi ridicăm mașinile de circa 8 ani, cu o mică pauză, când au fost probleme cu legislația, care a confirmat orădenilor că ordinea este preferabilă haosului. Întotdeauna când există haos oamenii parchează mașină pe trotuare, se blochează circulația pietonilor, oamenii parchează pe locul cel mai apropiat, pe trecerea de pietoni, în intersecții, în zone în care crează ambuteiaje, iar în felul acesta, cu aceste măsuri de ordine s-a creat o circulație acceptabilă în centrul orașului Oradea”.

Despre parcările de reședință

Ilie Bolojan: „Noi avem un plan. În fiecare an Primăria Oradea trebuie să amenajeze 2.000 de locuri de parcare noi în zona rezidențială și până acum aveam în jur de 18.000 de locuri de parcare amenajate de când sunt primar, deci în fiecare an 2000 de locuri de parcare. Asta înseamnă că locuri de parcare care astăzi sunt folosite ca și spații de parcare pe zone de pământ, vor fi amenajate ca locuri de parcare pe baza unui plan. Se iese seară în oraș, când toate mașinile sunt parcate, vedem când locurile de parcare nu sunt suficiente și atunci Primăria în colaborare cu asociațiile de locatari amenajează aceste locuri de parcare. După aceea, acestea sunt predate spre administrare asociației de locatari, care are două variante, să lase parcarea la liber, situație în care nu se plătește, primul venit-primul servit, sau să repartizeze aceste locuri de parcare după un regulament celor care locuiesc acolo. Cetățenii plătesc parcarea la asociație și 90% din bani se virează la Primărie, ca o formă de amortizare pentru investiția făcută, iar 10% rămâne la asociație pentru a asigura curățenia parcării și toaletarea zonelor verzi aferente parcării. În cartierele de blocuri din Oradea niciun metru pătrat de spațiu verde nu este abandonat. Există o împărțire a grijii pentru aceste spații. Cea mai mare parte este în grija asociațiilor de proprietari. Nu a fost un lucru ușor să convingem asociațiile că nu sunt responsabile doar pentru blocul în care membrii lor locuiesc ci sunt responsabile și pentru zona înconjurătoare. Aproape doi ani de zile a durat până am reușit să convingem și să predăm în administrare aceste spații, iar spațiile verzi mai mari, cum sunt parcurile, sunt preluate de primărie și atunci urmărim același regulament. Sistemul funcționează fiindcă a fost etapizat în pași. În primă etapă am acordat premii asociațiilor care își îngrijeau aceste zone verzi – motocositoare, drujbe etc – iar în a doua etapă am avertizat asociațiile cu privire la obligativitatea de a respecta regulamentul general de spații verzi. În a treia etapă i-am amendat. Amenzile sunt undeva la 200-500 lei. O parcare de reședință costă 100 de lei dacă se alege varianta repartizării sau mult mai mult dacă mergem pe licitație, fiindcă o asociație, dacă are o cerere mare de locuri de parcare, iar un cetățean vrea exact locul de lângă casa scării sau să-și vadă mașină de la geam, atunci plătește mai mult”.

Despre Pasajul Centenarului și scandalul privind lărgirea străzii Plevnei

Ilie Bolojan: „Acest pod leagă cele două maluri ale Crișului în zona centrală. Este într-o zonă în care înainte era doar o zonă pietonală. După ce va fi amenajat podul va permite accesul mult mai facil între un mal și altul. Problema este că acest pod dă într-o stradă care este foarte îngustă, care face legătura între acest pod și o stradă principală. Pe cale de consecință, ca să punem podul în valoare, este nevoie să generăm și un acces de la capetele podului către străzile colectoare care vin către zona centrală. De aceea am luat în calcul această lărgire a străzii, prin demolarea caselor de pe o parte a străzii. Rațiunea este simplă: degeaba faci o conductă largă pe o lungime de 1 km, dacă pe 100 de metri este o gâtuire.

Nimeni nu este încântat atunci când este expropriat. Pe de altă parte, atunci când faci proiecte mari, centuri ocolitoare, drumuri express, străzi, pasaje, întotdeauna, din punctul meu de vedere, trebuie făcut un calcul. Este afectată o persoană fizică, dar câți oameni câștigă din acest proiect? Și atunci interesul public primează în față interesului privat, cu condiția că acei oameni care sunt afectați să fie despăgubiți la o justă valoare. Primăria Oradea este o autoritate publică care face exproprieri fiindcă altfel nu poți să faci proiecte.

Nu există clădiri de patrimoniu în zona respectivă, care merită păstrate, fiindcă ipotetic dacă am face o astfel de chestiune, dacă am păstra o singură clădire, ar rămâne gâtuirea, fiindcă avem de lărgit o stradă și un aliniment stradal care este astăzi de 7 m, trebuie făcut de 12 metri. Nu se poate face altfel. Nu este vorba de acționa selectiv, trebuie să aplici o regulă.

Niciun om expropriat nu este încântat. Este făcut un inventar, s-au făcut evaluările, întotdeauna vor fi oameni nemulțumiți. Încercăm să facem o expropriere justă, avem o grilă a notarilor, iar în situația în care acești oameni sunt nemulțumiți cu privire la suma care le-a fost pusă la dispoziție, pot să conteste această sumă, și printr-o acțiune în instanță, probând solicitarea pe care o au în sensul de a li se da un preț mai mare, pot să tranșeze printr-un proces această chestiune. Fiind vorba despre demolarea unor case, va fi un timp suficient de mare între data la care acești cetățeni vor fi anunțați că vor fi expropriați, între data la care vor primi banii și dată la care se vor muta. Nu se va acționa de pe o zi pe alta și li se va da cel puțin șase luni. Abia anul viitor se pune problema ca acești cetățeni să se mute din case. Cât timp voi fi primarul municipiului Oradea, voi duce aceste proiecte la capăt, încercând să-i respectăm în același timp pe cetățenii care sunt afectați. Vom demola în jur de 15-20 de case, nu știu exact.

Traficul nu va fi adus în zona centrală, se va împărți. Cei care cunosc Oradea știu că, de exemplu, Podul Decebal era supraîncărcat. În momentul în care am făcut Podul Carol I în zona Sovata, circulația s-a împărțit și se circula mult mai bine. Acest pod va prelua o parte din circulația care astăzi se desfășoară pe podul Sf. Ladislau și în felul acesta fiecare orădean care are de făcut un lucru în zona centrală va câștiga zilnic 1-3 minute din viața lui. În plus, ne va permite să îngustăm anumite zone care astăzi sunt mai largi și să extindem trotuarele eliminând spații de parcare sau benzi de circulație”.

Despre transportul public, extinderea liniei de tramvai, achiziția de tramvaie și autobuze

Ilie Bolojan: „O linie importantă de finanțare pentru orașele din România este linia de mobilitate urbană care încurajează atât transportul public cât și transportul alternativ, pistele de biciclete sau mersul pe jos. Pe baza acestui program de finanțare noi avem două linii de proiecte legate de transportul public. Primul este extinderea liniei de tramvai cu aproximativ 7 km, linia de tramvai se va extinde în așa fel încât să ajungă și în zona Universității și a centrelor comerciale, pe malul Petei, și în felul acesta orașul va fi mult mai bine legat și transportul pe liniile de tramvai care acoperă aproximativ 70% din numărul de călători pe sistemul nostru de transport va fi integrat, în așa fel încât să poți ajunge mai facil dintr-o parte în alta a orașului. Această investiție se ridică la aproximativ 15 milioane de euro și vom finaliza în luna mai procedura de licitație. Vom începe lucrările în vara acestui an astfel încât estimăm că în primăvara anului 2020, cel mai târziu, să se circule pe această linie. Linia va crește cu 10% lungimea rețelei de tramvai.

O investiție complementară acestei linii de tramvai este cumpărarea de tramvaie noi. Avem licitație în curs pentru 10 tramvaie noi și o rezervă pentru încă zece, care să completeze parcul pe care îl avem astăzi. Avem un parc de aproximativ 55 de tramvaie în circulație în fiecare zi, dintre care 10 tramvaie noi, care au fost cumpărate în 2008-2009 și tramvaie vechi. La tramvaiele vechi suntem într-o fază de înlocuire. Cumpărăm tramvaie second-hand din zona Berlin și le înlocuim pe cele care sunt mai vechi, astfel încât să avem un parc pe jumătate nou după aceste achiziții. Anul viitor vom avea aceste tramvaie noi în circulație.

Tot legat de fluidizarea circulației și de parcul auto, luăm două măsuri. Vom cumpăra în leasing financiar o flotă nouă de autobuze pentru că noi astăzi derulăm un flux de circulație gestionat integrat doar în municipiu și în două comune. Vrem să extindem aria de acoperire a companiei publice de transport și în alte comune care doresc acest lucru, astfel încât cu un singur abonament să vii dintr-o comună limitrofă până în Oradea și să te plimbi pe oricare din liniile de tramvai. Atunci avem nevoie de autobuze mai multe și noi.

O altă linie este de a asigura o undă verde pentru circulația tramvaielor și autobuzelor acolo unde este posibil. Avem câteva locuri gatuite și în acest sens am început să eliminăm locuri de parcare pentru a crea o bandă de circulației suplimentară pentru mașini, în așa fel încât să nu mai poată urca mașinile pe linia de tramvai. La capătul străzii Primăriei, am eliminat un aliniament de locuri de parcare și acum la ieșirea de pe această stradă, care era o zona gâtuită la orele de vârf, se circulă mult mai bine. Această politică de a gestiona unda verde va continua în așa fel încât în următorii 2-3 ani, acele puncte fierbinți unde se blochează circulația pe tramvaie și autobuze să fie reduse și să se câștige minute importante pentru cei care circulă cu tramvaiele și autobuzele”.

Despre achiziția de autobuze electrice

Ilie Bolojan: „Nu vom cumpăra autobuze electrice dintr-o rațiune financiară. Pe partea de mobilitate urbană, România nu a reușit din păcate să primească un acord de la Comisia Europeană pentru a achiziționa autobuze Euro 6. Noi am primit acordul pentru a achiziționa autobuze electrice. Problema este că un autobuz electric se ridică la 450.000 de euro. În plus, acumulatorul electric trebuie înlocuit din doi în doi ani și costă 200.000 de euro. În schimb, un autobuz Euro 6 este la aproximativ 200-250.000 de euro, depinde de marcă și dotări, și noi preferăm să cumpărăm autobuze Euro 6. Cred că este realist dacă astăzi circulăm în aproape toate orașele din România cu autobuze second-hand, care au cel puțin 10 ani, dacă nu au 20 de ani, să nu trecem din iad direct în rai, fiindcă s-ar putea să nu ajungem direct acolo, ci să ne oprim în purgatoriu, adică să trecem la Euro 6, fiindcă altfel pățim ce am pățit în 2008 în Oradea. S-au luat aceste tramvaie Siemens cu 2,7 milioane de euro plus TVA, dar când ajungeau vatmanii la o intersecție, macazele nu erau automate, se opreau, luau levierul și mutau manual macazele, dar noi aveam Siemens. De asemenea, razele de curbură erau necorespunzătoare, se uzau roțile, și atunci eu cred că nu este bine să punem carul înaintea boilor, ci să fim realiști și să adoptăm soluții la problemele noastre. Atunci Primăria Oradea a mandatat operatorul să calculeze și să vină cu o propunere financiară pentru a achiziționa autobuze Euro 6 tocmai datorită acestui raport cost beneficiu. Vor fi aproximativ 20 de autobuze noi. Ele în cursul anului viitor trebuie să circule”.

Despre poluare și spații verzi

Ilie Bolojan: „Există o linie de finanțare pentru regenerare urbană din fonduri europene. Nu putem îmbunătăți calitatea actualelor parcuri din Oradea, care sunt la un nivel mediu, din bani europeni. Toate proiecte de îmbunătățire le facem cu bani de la bugetul local, dar putem transforma zone degradate urban în spații verzi. Atunci Primăria Oradea a întocmit proiectele de regenerare urbană pentru 10 hectare de teren. Sunt aproximativ 7 locații din care 2-3 sunt mai importante. Avem o zonă degradată în Iosia, în zona străzii Barcaului, iar acolo pe o suprafață de 4,5 hectare avem proiectat un coridor verde, un aliniament care va genera spații de recreere pentru locuitorii acestui cartier. De asemenea, în cartierele din oraș care nu au spații verzi, în momentul de față am proiectat aceste parcuri fie prin achiziția unor terenuri, fie prin exproprierea lor. Sper ca Parlamentul României va aproba în perioada următoare, în luna mai, legislația privind exproprierea rapidă pentru regenerare urbană în scopul de amenajare de parcuri, ca să putem trece imediat la exproprieri. Mai avem anumite pete de terenuri care nu sunt în proprietatea noastră, pe cele 10 ha, și să putem demara lucrările efective. În felul acesta mai respectăm un angajament ca în fiecare an să amenajăm două ha de spații verzi pe an, astfel încât pe lângă actualele parcuri să extindem zona verde, încât oriunde locuiești în Oradea să ai o distanță de 5-7 minute de mers pe jos de la locuința ta către un parc. Oradea are peste 20 mp de spațiu verde pe cap de locuitor, deci nu avem o problemă. Ceea ce trebuie să facem în anii următori este să plantăm arbori de talie mare pe aliniamentele stradale, să creștem densitatea de vegetație în parcurile noi amenajate, astfel încât ceea ce se usucă, dezvoltarea care se face, să fie acoperită de dezvoltările de spații verzi. Eu sunt un susținător al unor măsuri realiste de gestionare a spațiilor verzi. De exemplu, în aceste zile am scos din piața centrală din Oradea 13 arbori de Tisa și i-am relocat fiindcă acea piață urmează să fie transformată în zonă pietonală și acești arbori obturau total vizibilitatea unei clădiri emblematice, Teatrul din Oradea. Sigur că am fost criticat, dar vor fi plantate aliniamente de arbori, dar nu vor mai fi în fața teatrului arbori de talie mare care ar obtura vizibilitatea”.

Despre modernizarea sistemului centralizat de încălzire

Ilie Bolojan: ”În afară de poluarea marilor orașe, care este într-adevăr importantă, o problemă strategică este sistemul de încălzire. Totul este bine, putem face concerte, putem face evenimente, putem face piste de biciclete, dar iarna, la -15 grade, dacă este o problemă cu încălzirea, atunci îți dai seama de marea responsabilitate pe care o ai. Și atunci un proiect foarte important pentru noi a fost să avem un sistem de termoficare funcțional, pe două componente: un sistem sigur, care să nu aibă avarii în permanență, cum aveam din păcate și mai avem, dar nu la frecvența de anii trecuți, și un sistem care nu poluează pentru că noi aveam o centrală alimentată pe cărbune în zona de Vest, care în afară de faptul că polua, avea un randament foarte scăzut. În perioada de finanțare trecută am accesat un proiect european și cu 53 milioane de euro această centrală a fost înlocuită cu un grup energetic nou, pe gaz, care a funcționat fără probleme în ultimele două ierni. De asemenea, pentru că avem peste 80 de km de magistrale de termoficare în oraș, care aveau pierderi importante, care generau întreruperi în furnizarea agentului termic din cauza avariilor, un alt proiect important este înlocuirea acestor magistrale. Am înlocuit în prima etapă, în ciclul de finanțare trecut, 17 km. Încheiem în această perioadă o a doua etapă de 21 km și urmează să depunem în zilele următoare o cerere de finanțare pentru aproape 30 km în așa fel încât cea mai mare parte a rețelei de termoficare în 2-3 ani de zile să fie complet reabilitată și să eliminăm pierderile de pe magistrale. La acest proiect avem în vedere și reabilitarea unor rețele secundare, reabilitarea și sistematizarea unor puncte termice și de asemenea transformarea unui cartier întreg dintr-un sistem exclusiv pe termoficare standard, într-un sistem mixt, fiindcă orașul Oradea mai are un avantaj, apă geotermală, și atunci un alt proiect pe care l-am finalizat deja și îl depunem în aceste zile este cel în care forăm puțuri de apă geotermală, integrăm această apă în sistemul centralizat de încălzire, iar punctele termice din acest cartier – Nufărul – urmează să fie înlocuite cu module termice le cele aproximativ 280 de scări de bloc care sunt acolo, în așa fel încât, pe de o parte aceste rețele secundare să fie înlocuite, dar cel mai important, în anii 90 s-au desființat sistemele de recirculare ale apei, iar dacă ești harnic dimineața, te trezești la ora 4-5-6 și stai și la ultimul etaj, nu ai apă caldă. Și atunci ai două variante, ori te speli cu apă rece, ori dai drumul la apa caldă care este rece și aștepți să se încălzească. Este imoral să plătești ceva ce nu folosești. Nu putem rezolva această problemă de pe o zi pe alta, însă cel puțin în această zonă din oraș, această formulă va rezolva și această problemă. Valoarea proiectului este de 19 milioane de euro dintre care aportul nostru este de 5 milioane de euro. Vom fora un punct de extracție și vom folosi un puț existent pentru reinjecție. O problemă majoră a exploatării apei geotermale în România este aceea că tot ce se extrage nu se reinjectează. Vorbesc de apă folosită în sistemele de încălzire care peste tot în lume se reinjectează. Cum noi nu am reinjectat, am afectat grav ecosistemul și un lac cunoscut în Băile Felix a secat. Noi suntem prima localitate din România care reinjectăm apă în sistem și strategia primăriei Oradea este că treptat-treptat să integreze cele două sisteme.

Acum avem licență să facem explorări și exploatări de apă termală și fie găsim o formulă de parteneriat public-privat cu o companie din zonă sau singuri, treptat – treptat vom investi în această formulă fiindcă scade poluarea și livrează un preț la jumătate al gigacaloriei față de sistemul standard. Prețul gigacaloriei în Oradea este cred de 255 lei, dacă ești racordat la secundar, iar din primar este 220-230 lei. Iar subvenția este de circa 18-19%, undeva la 50 de lei. Deci este cam 300 lei în total prețul gigacaloriei. Suntem la un nivel mediu spre înalt al prețului pe care îl plătește populația. De ce? Cât plătește populația este important, dar cel mai important este cât costă gigacaloria și cu cât costă mai mult, înseamnă că primăria subvenționează mai mult sau populația plătește mai mult. De ce costă gigacaloria mai mult – fie producția este ineficientă, fie pierderile sunt mari. Noi am încercat ca treptat-treptat să eliminăm aceste cauze ale pierderilor și să reducem subvenția. Ne propunem ca în jurul anului 2020 să nu mai avem o subvenție acordată către populație. Adică prețul de producție să rămână cel de azi, cu mici creșteri generate de prețul gazului, ceea ce nu poate fi controlat de primărie. Dar cu cât menții subvenții mai mari, Bucureștiul este undeva la peste 50%, vă dați seama că din sute de milioane de euro pe care un oraș le are, în loc să faci poduri sau pasaje sau parcuri, le dai aici. În plus, un sistem care are pierderi, are avarii, deci servicii proaste pentru populație”.

Cum sărbătorește Oradea centenarul

Ilie Bolojan: ”Primăria Oradea are două categorii de proiecte legate de centenar. Unele sunt legate de respectul pentru trecut și oamenii care au făcut ceva, și a doua categorie este legată de viitor. Fiindcă Centenarul este un mod de a ne aminti de fundațiile acestei nații, dar cei care trăim astăzi trebuie să construim viitorul. Această a doua componentă înseamnă 100 de proiecte de investiții pe care primăria Oradea se angajează să le finalizeze anul acesta și anul viitor. Unul dintre aceste proiecte este podul Centenarului tocmai pentru că se va termina pe 1 decembrie anul acesta.

Un alt proiect este linia de tramvai, un alt proiect sunt tramvaiele, parcurile, străzile care se asfaltează, pasajele care se fac. Am preluat un model pe care l-a aplicat pentru prima dată Primăria Cluj-Napoca, al bugetării participative, și anul acesta 10 proiecte de investiții vor fi selectate de către orădeni. Am alocat 1,5 milioane de euro. În această perioadă este votul populației. Am avut o primă etapă de vot online, unde votează cei mai tineri, acum avem votul în cartiere. În urma acestui vot vom avea un clasament și din cele 42 de proiecte care au fost acceptate în final, zece vor fi realizate anul acesta pentru orădeni și 10 anul viitor”.

Despre reabilitarea clădirilor istorice

Ilie Bolojan: ”Un proiect important al Primăriei Oradea este să avem un centru de oraș distinctiv european. Pentru că toate studiile arată că brandul unui oraș, elementele de identificare, locurile unde oamenii socializează țin de zona centrală. Atunci, dacă ai o zonă centrală frumoasă, cu clădiri reabilitate, cu spații pietonale generoase, în care se desfășoară evenimente, este un atribut al orașelor unde oamenii sunt prosperi și au oportunități. Lucrăm pe niște formule combinate pentru a extinde spațiile pietonale, a schimba funcțiunile spațiilor comerciale de la parterul clădirilor, pentru a organiza evenimente și de a avea fațade frumoase. Aici am aplicat două măsuri, într-o primă etapă am acordat facilități, fiindcă doar asta ne permitea legea. Prima dată am întocmit proiectele tehnice pentru aceste clădiri. Pentru toți cei care au clădiri în zona centrală, Primăria întocmește proiectele. De ce? Pentru că asta ne permite să conservăm toate elementele de fațadă. Mulți proprietari au tendința, din rațiunea de a scădea costul, de a îndepărta elementele decorative și atunci se pierde un patrimoniu pe care nu-l mai poți recupera. Ca să-l conservăm și să-l refacem, fiindcă avem pozele vechi și refacem după ele, fațadele se fac așa cum au fost acum 100-120 de ani. Deci proiectele tehnice le facem pe cheltuiala primăriei, apoi acordăm împrumuturi pe o durată de 5 ani de zile, fără dobândă, pentru cei care își refac fațadele. Partea de împrumut diferă. Dacă clădirea este monument istoric, noi avem 90 astfel de clădiri, sunt finanțate 100%, iar dacă nu este monument istoric, acordăm doar 50% din credit. O ultimă facilitate este scutirea de impozit pe clădire pentru 5 ani. După ce am acordat acest pachet de facilități, am crezut că sunt mulți orădeni care vor aplica pentru aceste proiecte. Constatarea a fost că pe lângă ce făcea Primăria nu creștea numărul de autorizații de construcții pentru reabilitări. Și atunci am făcut demersuri pe lângă Ministerul de Finanțe, Parlament și în 2015 cred s-a reușit aprobarea de către Parlament a acestei formule de supraimpozitare. În primul an am aprobat o majorare de 100%, iar din al doilea an 500%. De atunci numărul de autorizații de construcții pentru reabilitare s-a dublat. Concluzia mea este că o formulă eficientă pentru a genera anumite efecte este una combinată: a acorda facilități și una coercitivă. Dacă nu aplici măsura coercitivă, reacția nu este așa mare. Acest lucru este confirmat și de studiile de economie comportamentală. Sigur, unii primari doresc să fie populari. Nu vor să fie numiți primarii amendă, primarii pedeapsă. Nu este nicio plăcere să aplici sancțiuni, dar toate țările din lume care s-au dezvoltat, și toate studiile făcute arată că din păcate oamenii reacționează mai bine la partea coercitivă, decât la partea de facilități.

Noi ne propunem ca la finalul anului următor, la 100 de ani de administrație în Oradea, ca zona centrală a municipiului Oradea să aibă toate clădirile reabilitate”.

Despre fondurile europene accesate de Primărie

Ilie Bolojan: ”În exercițiul financiar trecut am accesat circa 160 milioane de euro contribuție netă, la care s-au adăugat aproximativ 40 milioane de euro, contribuția orașului Oradea. Aici am inclus penalitățile pe care le-am avut la proiecte și tot ce a însemnat litigii. Am accesat mai mulți bani, dar în urma proceselor am pierdut în jur de 5 milioane de euro, corecții financiare.

Pe acest exercițiu bugetar noi avem proiecte pregătite de cel puțin 150 milioane de euro, care parte sunt depuse și deja implementate, cum este proiectul de reabilitare a rețelei de termoficare, unde avem 22 milioane de euro, proiectul este realizat 90%. Mai avem câștigată reabilitarea termică a celor două spitale mari din Oradea, circa 15 milioane euro, două muzee pe care vrem să le realizăm în zona centrală – Muzeul Art Nouveau și Muzeul Francmasoneriei și avem 3 școli. Proiectele se ridică la suma de 50 milioane de euro. Municipiilor din România li s-au alocat fonduri pe mobilitate urbană și aceste fonduri au fost împărțite după o regulă, jumătate în mod egal muncipiilor din România, și a doua a fost în funcție de numărul de locuitori. Noi avem aici alocate 35 milioane de euro. În mod cert vorbim de peste 80 milioane de euro câștigate de municipiul Oradea. Am depus proiecte în competițiile de pe celelalte axe și noi sperăm să accesăm cel puțin cât am accesat în perioada trecută”.

Despre reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%

Ilie Bolojan: ”Anul trecut a fost o lovitură pe care Guvernul Tudose ne-a aplicat-o marilor orașe din România. Au făcut o șmecherie practic. Au anunțat reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%. Acest lucru nu s-a tradus în bani mai mulți la angajați sau la angajatori, de fapt această cotă a fost mutată în alte impozite care nu se împart cu autoritățile locale și global ni s-au luat circa două miliarde de euro de la bugetul autorităților locale și s-au modificat la bugetul central. Orașul Oradea a pierdut din această operațiune circa 9 milioane de euro. Cu cât orașul era mai mare, cu atât pierderile mai mari. Eu sper că anul acesta, odată cu pregătirea noului Cod fiscal pentru autoritățile locale, cota care revine autorităților locale din România să fie modificată în așa fel încât depășind un nivel de 60% să ne apropiem de veniturile pe care le-am realizat în anii trecuți”.