Vizita Angelei Merkel la Casa Albă – ceva mai mult decât curtoazii la nivel înalt?

Cancelarul german a plecat vineri, în vizita sa „la Trump”, cu o sarcină dificilă și într-un moment în care relațiile dintre Europa și SUA se tensionează pe câteva teme: taxele vamale pe aluminiu și oțel, gazul rusesc din Nord Stream 2, cheltuielile mai mari pentru apărare, conflictul sirian și acordul nuclear cu Iranul. E un moment în care se impune și o clarificare, dacă SUA vor, în continuare, să confiște poziția de lider mondial, sau lasă loc și altor „premianți”? Într-o vizită de două ore și jumătate nu s-a putut epuiza totul, dar se spera într-o scânteie de consens, dacă pe Trump l-ar fi interesat și altceva, decât ideile lui Trump.

Placa de cupru

Vizita a început cu curtoazii. Cu câteva minute înainte de sosirea cancelarului german, biroul de presă al Casei Albe a trimis un comunicat despre „minunatele relații“ bilaterale, ba chiar și despre cât de mândru se simte președintele american, de a fi „demnul urmaș“ al unui imigrant german. În presa germană a apărut mențiunea că, în trecut, acesta ar fi pretins, timp de ani de zile, că are rădăcini suedeze.

Însă originea germană clamată de Donald Trump a putut fi exploatată ca o posibilă punte de legătură, între doi lideri mondiali, a căror „chimie“ nu se potrivește. Merkel i-a oferit un cadou simbolic, o placă de cupru folosită în litografie, datând din 1705 și provenind din regiunea de baștină a strămoșilor lui Trump, Renania-Palatinat. Cancelarul german s-a oferit chiar să îl conducă într-o vizită în această zonă, pe președintele american.

La începutul săptămânii trecute, președintele Franței, Emmanuel Macron, a vizitat și el Casa Albă. Apropierea în timp a celor două vizite arată că Franța și Germania merg în continuare cot la cot, în problemele mari de politică externă. Și au și de ce, căci la începutul lunii mai încetează moratoriul privind taxele vamale pe aluminiu și oțel, aplicate de SUA exporturilor din țările Uniunii Europene.

Tot atunci expiră termenul pentru acordul cu Iranul, la care Merkel ține, iar Trump se opune. Iar la finele lunii mai, Macron intenționează să participe la Forumul Internațional din St. Petersburg, nefiind exclusă nici Moscova din călătoria sa.

Revenirea la respect

Angela Merkel a mers la Casă Albă într-o vizită „de lucru”, fără senzaționalismul dorit de presa americană și internațională, pentru a face din ea un „mega-event”. Ea nu a dat la lopată, sădind copaci cu Trump, cum a făcut Macron. Nici nu a luat parte la vreun dineu de gală, ci doar la un prânz de lucru, obișnuit. Ne putem gândi că Merkel a sperat să-l aibă, astfel, în față, pe „omul de afaceri” Trump, priceput în a evalua șansele și riscurile unui deal.

Iar deal-ul cel mare al momentului este evitarea înstrăinării Europei de SUA. Aceasta s-ar putea produce, dacă președintele Donald Trump continuă construcția de bizarerii, pe care și-a întemeiat politica „America first”. Însă Europa știe să și riposteze, mai ales dacă interesele sale comerciale, care asigura și stabilitatea economică, sunt lovite sub centură.

Merkel poate înregistra ca progres al relațiilor bilaterale faptul că, spre deosebire de anul trecut, președintele american a întâmpinat-o la Washington într-un mod mai prietenos și mai respectuos. „Trump a sărutat-o pe obraji și și-a început conferința de presă cu o felicitare retroactivă, referitoare la realegerea sa [ca și cancelar]“ relata CNN. Televiziunea americană mai remarca faptul că Trump și Merkel și-au strâns mâinile „chiar de două ori în Oval Office, pentru a evita situația din timpul primei vizite a lui Merkel“ în care Trump gafase cu un refuz.

Și totuși, în mass-media din SUA și din Germania a fost consemnată impresia predominantă a unei vizite de lucru de rutină, în care, deși nu s-a hotărât mai nimic, totuși se speră că va aduce după sine unele mici schimbări.

Meci indecis

După discuțiile avute cu Trump, Merkel a afirmat că problema taxelor vamale la produsele de oțel și aluminiu, care este importantă pentru economia germană, a fost menționată: „Am făcut schimb de opinii cu privire la stadiul negocierilor. Decizia e la președinte”, a declarat ea.

Însă Trump nu a dat semne că ar dori să-și retragă decizia care intră în vigoare de marți, 1 mai. În mediul de afaceri european se mai speră, totuși, într-o „ușa întredeschisă”, după cum s-a exprimat Holger Bingmann, președintele Federației de Comerț German, BGA.

O poziție mai radicală a avut însă liderul Partidului Popular European, Manfred Weber (CSU). El a declarat sâmbătă, la radioul german, că Statele Unite ar trebui să știe că vor exista contra-măsuri, iar taxele vamale aplicate ar trebui să fie rezonabile și neapărat legate de disponibilitatea de a se reitera discuțiile despre un acord de liber schimb.

În disputa nucleară cu Iranul, nu a existat nici o apropiere. Merkel a apărat acordul cu Teheranul, care este pus la îndoială de Trump. Trump trebuie să decidă până la 12 mai dacă sancțiunile impuse de SUA asupra Iranului vor fi suspendate.

La final, dintre marile teme abordate la Washington de Merkel și Trump, două rămân indecise (taxele pe oțelul și aluminiul european și sancțiunile contra Iranului ), iar una controversată și pasibilă de noi „scântei” (majorarea contribuției la bugetul NATO).