ASAS: Frigul din aprilie a afectat in totalitate livezile din anumite zone

Frigul si alte fenomene climatice din luna aprilie au adus pierderi de pana la 100% la pomii fructiferi si vita-de-vie din unele zone, a anuntat, miercuri, Academiei de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti” (ASAS).

In pomicultura, „temperaturile scazute inregistrate in zona colinara a Romaniei (-4 grade C, pana la -6 grade C), in perioada 20 – 24 aprilie 2017, reprezinta un fenomen rar, care nu a mai fost inregistrat de statiile meteorologice ale statiunilor noastre niciodata. Aceste temperaturi survin dupa o perioada de temperaturi foarte ridicate din luna martie si prima jumatate a lunii aprilie, ceea ce a dus la un avans fenologic de 7 – 10 zile in perioada de temperaturi negative. Temperaturile minime au fost inregistrate de catre senzorii din statiile meteorologice ale unitatilor de C-D amplasate in livada”, arata ASAS citata de Agerpres.

Institutia precizeaza ca in aceasta perioada, speciile pomicole semintoase (mar, par, gutui), nucifere (nuc) si arbustii fructiferi (capsun, afin, zmeur, coacaz) se aflau in plina faza de inflorire. Speciile pomicole samburoase (prun, cires, visin, cais, piersic) se aflau in faza de sfarsitul infloritului pana la fruct tanar, in functie de soi si zona climatica.

Conform ASAS, la prun, la Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultura Pitesti – Maracineni, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare Pomicola (SCDP) din Ramnicu Valcea, SCDP Tg. Jiu, SCDP Voinesti, s-au inregistrat pierderi de pana la 95%. In zona Iasi si Bistrita nu au fost inregistrate pierderi mai mari de 35%. Printre soiurile cele mai afectate sunt Stanley si Anna Spath. La cires au fost puternic afectate in aceleasi zone ca si prunul, soiuri ca Regina, Kordia in proportie de 95%. In zona Iasi, ciresul a fost afectat in procent de 35%. La piersic si cais: zona principala Dobrogea nu a fost afectata. Nucul a fost afectat 100% in zona colinara.

In cazul marului au fost inregistrate pagube in special in zona Pitesti, Voinesti, Tg. Jiu prin afectarea florilor in proportie de 36% la soiul Golden, pana la 80% la soiul Idared. Cultura de capsun a fost a fost afectata 90% in zona colinara.

Printre masurile necesare, ASAS precizeaza determinarea cu rigoare a pagubelor inregistrate (prin sectionarea organelor de rod), constatarea si transmiterea daunelor catre comisiile locale.

Conform ASAS, lipsa / diminuarea rodului din acest an nu trebuie sa duca la abandonarea plantatiilor, recomandandu-se tratamente fitosanitare pentru mentinerea unui frunzis normal, care sa sustina diferentierea rodului pentru urmatorul an (trebuie aplicata o tehnologie de criza prin diminuarea cantitatilor de ingrasaminte si aplicarea unor tratamente numai pentru sanatatea frunzisului).

Institutia sustine ca este necesara plata cat mai rapida a primelor de asigurare la producatorii asigurati. In eventualitatea sustinerii de catre MADR a pierderilor, contravaloarea lucrarilor tehnologice deja efectuate in livezi pana la inregistrarea pagubelor este de circa 2.500 lei/ha.

In domeniul viticulturii, ingheturile tarzii au afectat lastarii principali si implicit productia, diferentiat in functie de amplasarea plantatiilor viticole si pornirea in vegetatie a soiurilor vinifera.

In podgoriile din nordul Moldovei, mersul vremii a cuprins ninsori si temperaturi minime absolute in aer si sol (-1,4 grade C) sub pragul de inghet al lastarilor, care au condus la pierderi mari de 70 – 90%, refacerea butucilor fiind posibila numai din mugurii dorminzi. In zona centrala (Odobesti), temperaturile scazute au afectat lastarii principali mai ales la ses si la plantatiile tinere cu forme de conducere semiinalta si inalta.

In partea de S si S-E a Moldovei (Dealu Bujorului), temperaturile de – 3,4 grade C au afectat lastarii principali si productia in proportie de 15 ￢ 90%. In Dobrogea (Murfatlar) nu s-au inregistrat pierderi datorita dezmuguritului intarziat al majoritatii soiurilor. In podgoriile din Transilvania (Blaj) se estimeaza pierderi intre 20 – 80% in cazul amplasarii plantatiilor pe ses.

In podgoria Dealu Mare, temperaturile de – 1,2 grade C au afectat partial productia (15 – 50%), iar in vestul tarii, pierderi mai mari se inregistreaza la ses si mai putin pe versanti si platouri. De asemenea, pe ses s-au inregistrat pagube la plantatiile de portaltoi unde au inghetat lastarii porniti in procent de 50%, ceea ce va determina o intarziere a vegetatiei cu aproximativ 2-3 saptamani, care se va repercuta asupra numarului de butasi maturati, intr-un procent de 15% pierdere. O situatie aparte o prezinta plantatiile din centrele viticole Bujoru si Pietroasa, unde se estimeaza pierderi si in plantatiile viticole amplasate pe versanti, de pana la 60%.

„In concluzie, starea de vegetatie a plantatiilor viticole la acest moment este buna, cu exceptia plantatiilor viticole amplasate la ses si la baza pantei din majoritatea arealelor viticole, unde se estimeaza pierderi de productie cauzate de brume si ingheturi tarzii, cuprinse intre 15-100%. Gradul de afectare a rodirii plantatiilor de vie va putea fi stabilit mai precis ulterior, cand plantele intra in vegetatie normala”, se arata in comunicat.

ASAS recomanda refacerea vitelor afectate de brume tarzii de primavara in perioada dezmuguritului. Refacerea se bazeaza pe capacitatea de lastarire a ochilor secundari inca neporniti in vegetatie la survenirea brumei si a celor dorminzi de pe cordoane. Lastarii fara rod se ciupesc cand acestia ajung la 5 – 7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor purtatori de inflorescente.

De asemenea, institutia propune refacerea butucilor afectati de brumele tarzii de primavara, dupa emiterea lastarilor.

In functie de momentul aparitiei brumelor si intensitatea acestora este necesara aplicarea urmatoarelor solutii de refacere: taieri de refacere a butucilor cu varfurile lastarilor afectati de brumele tarzii de primavara. Taierea consta in suprimarea portiunilor de lastari afectate ireversibil (vestejite), refacerea vegetatiei fiind asigurata de copilii care pornesc de la subsoara frunzelor in curs de formare, care prelungesc varfurile de crestere a lastarilor. Vegetatia se reface rapid, fara a fi afectata productia de struguri.

ASAS indica taieri de refacere a butucilor afectati de brumele tarzii pe 1/3 – 2/3 din lungimea lastarilor. Se indeparteaza prin taiere portiunile de lastari cu frunze si inflorescente afectate. Refacerea vegetatiei are loc pe baza copililor emisi. Inflorescentele ramase neafectate, plus cele noi care se formeaza pe copili, pot asigura realizarea partiala a productiei.

Totodata, ASAS recomanda taieri de refacere a butucilor cu lastari afectati integral de brumele tarzii. Se suprima prin taiere lastarii afectati de bruma de la punctul de insertie pe lemnul anual. Refacerea vegetatiei se bazeaza pe pornirea in vegetatie a lastarilor din ochii dorminzi de pe lemnul multianual. Lastarii se ciupesc cand ajung la 5 – 7 frunze, pentru a provoca emiterea copililor care sunt purtatori de inflorescente. Se asigura astfel elementele de rod pentru anul urmator si chiar realizarea unei mici productii in anul in curs.

Reamintim ca in 20 aprilie 2017, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Petre Daea, spunea ca urmareste „cu ingrijoare fenomenele meteo din ultimele zile”, dar tot el se declara bucuros ca „ploile au cuprins toata tara”.

„Urmarim cu ingrijorare si preocupare fenomenele meteo din ultimele zile. Ne bucura faptul ca ploile au cuprins toata tara pentru ca solul si plantele au nevoie de apa, dar ne intristeaza aceste fenomene extreme. Urmarim evolutia si pe urma vom face determinari in camp si vedem gradul de afectare. Este prematur sa facem estimari pe productii. Abia dupa ce vor trece aceste fenomene se iau probe din teren, se analizeaza, se vede gradul de afectare si efectul la nivelul tarii. Din pacate, agricultorii tarii romanesti intotdeauna lucreaza sub zodia riscurilor”, a declara atunci, pentru AGERPRES, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Petre Daea.