Razboiul lui Sebastian Ghita cu DNA Ploiesti. Ce l-a determinat pe mogul sa iasa la atac

Deputatul Sebastian Ghita (PRU) a inceput o ampla campanie in spatiul public prin care acuza DNA Ploiesti de practici ilegale si legaturi cu lumea interlopa. Dupa ce duminica, 18.09.2016 senatorul Daniel Savu a prezentat pe blogul sau o inregistrare audio dintre fostul procuror general al Parchetului de pe lana Curtea de Apel Ploiesti, Liviu Tudose, si procurorul DNA Mircea Negulescu, cel care a instrumentat dosarul Ponta-Blair, Sebastian Ghita a lansat o serie de acuzatii in emisiunile de pe postul patronat de el, Romania TV, in care acuza procurorul de caz ca sprijina grupari mafiote din Ploiesti.

In stenograma inregistrarii audio se face vorbire despre dosarul penal al fostului primar al orasului Ploiesti, arestat de DNA, si despre zvonistica potrivit careia procurorul de caz ar fi santajat cu informatia ca are o relatie cu o martora din dosarul lui Badescu. Liviu Tudose, cel care ar fi facut aceasta inregistrare a fost arestat de DNA intr-un dosar penal in care este cercetat si Sebastian Ghita.

O posibila explicatie a atacurilor sustinute ale lui Sebastian Ghita impotriva procurorului DNA o reprezinta numarul mare de acuzatii pe care DNA Ploiesti i le aduce deputatului.

In prezent, deputatul Ghita este cercetat, inculpat si trimis in judecata in patru dosare penale, fiind acuzat de zeci de infractiuni (multe dintre ele in forma continuata), de la conducere fara permis pana la sprijinire de grup infractional organizat, dare de mita, evaziune fiscala, spalare de bani, instigare la abuz in serviciu avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui folos necuvenit, folosire in orice mod de informatii ce nu sunt destinate publicitatii sau permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, de santaj, de cumparare de influenta.

1. Dosarul Hertanu – cumnatul lui Ponta. In ordine cronologica, primul dosar penal al DNA Ploiesti in care apare numele lui Sebastian Ghita este „dosarul Hertanu”. Pe 18 februarie 2015, Iulian Hertanu, cumnatul premierului Victor Ponta, era arestat preventiv intr-un dosar al DNA Ploiesti alaturi de afaceristul Vladimir Ciorba, fiind acuzat de fraudarea fondurilor europene destinate lucrarilor de canalizare din localitatea prahoveana Comarnic, executate de firma sa, SC Grossman Engineering Group. Desi initial in acest dosar deputatul Ghita era suspectat doar de o singura infractiune, sprijinire a unui grup infractional organizat, pe 24 iunie 2015 DNA il punea oficial sub acuzare si pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta, complicitate la schimbarea, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor europene, spalare de bani in forma continuata, evaziune fiscala in forma continuata, coruperea alegatorilor, efectuarea de operatiuni financiare incompatibile cu functia in forma continuata.

Intr-un comunicat de presa remis la acea vreme, DNA detalia si circuitul fictiv al banilor din firmele controlate de Ghita dar si folosirea de bani negri in campaniile electorale.

„In perioada 2000 – 2015, Sebastian Ghita a obtinut importante sume de bani in mod nelegal – prin traficarea influentei – sau aparent legal din fonduri publice, pe care le-a introdus intr-un circuit financiar care nu are la baza operatiuni reale. Banii au fost „spalati” printr-o multitudine de operatiuni financiar – bancare fara justificare economica, iar ulterior, o parte din acestia au fost folositi in scopuri ilicite, respectiv pentru coruperea alegatorilor la alegerile parlamentare din anul 2012 si presedintiale din anul 2014. Tranzactiile financiare mentionate au avut ca scop si rezultat inclusiv sustragerea de la plata catre stat a unor sume de bani insemnate ca valoare, reprezentand impozit pe profit si T.V.A. Cuantumul total al sumelor provenite din fonduri publice supuse procesului de „spalare” se ridica la valoarea de 129.343.768 lei, iar prejudiciul cauzat statului prin sustragerea de la plata impozitului pe profit si taxei pe valoare adaugata a fost stabilita la o valoare minima de 37.720.325 lei.

Probele administrate au relevat doua situatii relevante pentru masurile ce vor fi dispuse.

1.In primul rand, in derularea activitatii infractionale de sprijinire a asocierii dintre S.C. Grossman Engineering Group S.R.L. si S.C. Euroconstruct Trading 98 S.R.L. prin exercitarea de presiuni si influente asupra sefului Unitatii de Implementare a Proiectelor din cadrul S.C. Hidro Prahova S.A., inculpatul Sebastian Ghita s-a folosit inclusiv de functia de deputat pe care o detine din anul 2012, in incercarea de a-l determina pe seful U.I.P. sa efectueze plati catre S.C. Grossman Engineering Group S.R.L. in conditii de nelegalitate si in contextul in care urma sa incaseze, din cuantumul acestor plati, comisionul stabilit pentru traficul de influenta exercitat in favoarea agentului economic aratat.

Folosirea ascendentului conferit de functia de demnitar – deputat in Parlamentul Romaniei, s-a materializat prin intocmirea unei solicitari inregistrata la Cabinetului Parlamentar Ghita Sebastian Aurelian si adresata directorului S.C. Hidro Prahova S.A., persoana care avea posibilitatea sa il schimbe din functie pe seful U.I.P. si asupra caruia deputatul exercita, de asemenea, presiuni in acelasi scop. Demersul s-a soldat cu inlocuirea din functie a sefului U.I.P.

2.In al doilea rand, s-a aratat ca Sebastian Ghita controleaza inca, direct sau indirect (prin interpusi – 23 persoane fizice) 54 de firme pe care le-a detinut pana in anul 2012. Operatiunile efectuate de inculpatul Ghita Sebastian Aurelian, prin intermediul acestor societati sunt incompatibile cu functia de deputat in Parlamentul Romaniei. In acest sens stau dispozitiile Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputatilor si al senatorilor si ale Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei.

O parte din sumele de bani obtinute ilicit prin trafic de influenta sau devenite ilicite prin transferuri bancare efectuate pentru disimularea naturii provenientei lor si pastrate in conturile societatilor controlate, au fost folosite de catre Ghita, la momente diferite, pentru atingerea unor scopuri personale sau de grup, economice sau politice.

Astfel, in concret, in campania electorala pentru alegerile parlamentare din anul 2012, cand Ghita a candidat si a castigat un post in Camera Deputatilor, o parte din banii

economisiti, in modalitatea aratata, in cuantum de 279.000 lei, au fost extrasi si folositi pentru achizitionarea de pe piata neagra de asa zise materiale electorale (de exemplu tigai), ce au fost utilizate pentru a determina un numar important de persoane sa il voteze.Pentru justificarea aparenta a cheltuielilor, au fost intocmite documente fictive prin intermediul societatilor controlate de acesta. In acelasi registru infractional, Sebastian Ghita a conceput, initiat si coordonat o activitate de corupere a alegatorilor din Republica Moldova, la alegerile prezidentiale din anul 2014, in scopul obtinerii de voturi pentru candidatul Victor Ponta. Suma remisa de inculpat pentru influentarea optiunilor electorale a fost in cuantum de 350.000 euro” (Sursa: comunicat de presa DNA)

Materialele electorale cumparate in campanie au fost folosite si de senatorul Daniel Savu, om de casa al deputatului Sebastian Ghita. In 2012, in Prahova, PSD a avut o campanie agresiva bazata pe impartirea „tigailor electorale”.

Senatorul Savu, sustinator al atacurilor lui Ghita impotriva Justitiei, a demisionat din PSD pentru a candida independent la alegerile locale din 2016 pentru functia de primar al Ploiestiului si de curand s-a inscris PRU.

In prezent, dosarul nu este trimis in judecata iar Ghita este cercetat in libertate dupa ce initial i s-a impus masura controlului judiciar.

2. Dosarul Badescu. Al doilea dosar penal DNA in care apare numele lui Sebastian Ghita este cel in care a apare si fostul primar PSD al Ploiestiului, Iulian Badescu. Este de notorietate faptul ca in 2012 Badescu a castigat alegerile locale sprijinit puternic de Ghita. Pe 29 iulie 2015 atat Badescu cat si Ghita au fost trimisi in judecata de DNA, primul pentru luare de mita si abuz in serviciu avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui folos necuvenit, iar al doilea pentru dare de mita, instigare la abuz in serviciu avand drept consecinta obtinerea pentru altul a unui folos necuvenit si spalare de bani.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

„in cursul anului 2013, Iulian Badescu, in calitate de primar al municipiului Ploiesti si ordonator principal de credite, la instigarea lui Sebastian Ghita, a acordat clubului Asesoft o finantare nerambursabila suplimentara de la bugetul local, in suma de 1.500.000 lei. Pentru alocarea sumei respective de bani, Badescu a pretins si primit de la Ghita, prin intermediul unei societati comerciale controlate de acesta din urma, o vila situata in municipiul Ploiesti, in valoare de 1.041.600 lei, suma din care Badescu a suportat personal doar 124.000 lei.

Pentru a nu exista suspiciuni, imobilul respectiv a facut obiectul unei pretinse promisiuni bilaterale de vanzare cumparare, incheiata in luna august 2013, intre doua firme controlate de cei doi” (Sursa, rechizitoriul cauzei.)

Dosarul se judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie si urmatorul termen este pe 4.10.2016. Inca de pe 4.08.2015 Sebastian Ghita a contestat masura controlului judiciar, dar de fiecare data instanta de judecata a mentinut aceasta masura a DNA. Totodata, pe parcursul procesului deputatul Ghita a solicitat instantei sa ii aprobe sa ia legatura cu un martor din dosar si sa plece in Germania, ambele cereri fiind respinse.

3. Dosarul „reteaua lui Ghita”. In cel de-al treilea dosar penal in care este cercetat Sebastian Ghita apar „nume grele” din judetul Prahova, toti fiind suspectati ca au lucrat pentru interesele deputatului: seful Politiei Prahova, Viorel Dosaru, seful DGA, Constantin Ispas si procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, Liviu Tudose, procurorul sef adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti (PCA), Aurelian Mihaila.

Pe 29 iunie 2016, procurorii DNA au trimis dosarul in judecata, Sebastian Ghita fiind acuzat de doua infractiuni de dare de mita, cumparare de influenta, spalare a banilor, santaj, doua infractiuni de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii si conducerea unui vehicul fara permis de conducere.

Viorel Dosaru, seful IPJ Prahova, a fost acuzat de luare de mita, trafic de influenta, folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii si favorizarea faptuitorului.

Constantin Ispas, sef DGA Ploiesti, acuzat de trafic de influenta si folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii. Aurelian Mihaila, procuror sef adjunct PCA a fost acuzat de doua infractiuni de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, si cercetare abuziva.

Liviu Tudose, procuror general al PCA a fost acuzat de luare de mita si folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

„In perioada iunie 2013 – primavara anului 2014, in timp ce pe rolul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti se afla, in curs de urmarire penala, o cauza complexa in care se efectuau cercetari cu privire la savarsirea unor infractiuni de evaziune fiscala si spalare de bani, mai multe persoane vizate au obtinut informatii confidentiale pe mai multe cai, printre beneficiarii acestor informatii nedestinate publicitatii fiind si Sebastian Ghita – deputat in Parlamentul Romaniei. Informatiile confidentiale priveau obiectul cercetarilor, persoanele fizice si juridice cercetate, masurile de supraveghere tehnica dispuse, masurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz si ale ofiterilor de politie delegati sa efectueze urmarire penala.

Ghita i-a capacitat pe Liviu Tudose, in calitate de procuror general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si pe Viorel Dosaru, in calitate de sef al Inspectoratului de Politie Judetean Prahova, sa-i furnizeze informatii confidentiale din dosarul aflat in curs de urmarire penala pe rolul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti.

In schimbul informatiilor nedestinate publicitatii pe care le-a obtinut, Ghita a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru ca il va sprijini sa isi mentina functia, dar si sa obtina alte functii de conducere. Pe de alta parte, a acordat magistratului Liviu Tudosse sprijin in vederea obtinerii unor functii de conducere sau executie in cadrul unor institutii publice centrale.

Intr-un alt context, in cursul lunii martie 2011, pentru a stopa difuzarea unor reportaje denigratoare la adresa unei anumite societati comerciale, prin intermediul unui post de televiziune a carui activitate o controla prin intermediul SC Asesoft International SA, Sebastian Ghita l-a constrans pe reprezentantul acelei societati comerciale sa incheie, in mod fictiv, un contract de prestari servicii. Scopul incheierii contractului era ca SC Asesoft International SA sa dobandeasca suma de 500 000 euro, reprezentand valoarea contractului mentionat. Din acea suma, SC Asesoft International SA a primit, in doua transe, in perioada iunie – septembrie 2011, suma totala de 610. 202, 96 lei.

La data de 22 iulie 2012, Ghita a condus pe drumurile publice, avand permisul suspendat, un autoturism marca Mercedes, fiind depistat pe raza localitatii Barcanesti, judetul Prahova. La aceeasi data, Ghita i-a lui Viorel Dosaru sa intervina pe politistii rutieri din cadrul Biroului DN1, astfel incat acestia sa nu dispuna masurile legale, respectiv constatarea comiterii unei contraventii (depasirea limitei legale de viteza pe raza localitatii) si a unei infractiuni la regimul circulatiei, interventie care s-a si realizat.

In vara anului 2013, Constantin Ispas, ofiter de politie, a pretins unui om de afaceri sustinere politica pentru ocuparea unor functii in cadrul M.A.I., prevalandu-se de influenta asupra unui procuror cu functie de conducere din cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, pentru a-l determina pe acesta din urma sa ii ofere informatii ce nu erau destinate publicitatii. Respectivul om de afaceri era vizat in dosarul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si se afla in relatii foarte apropriate cu lideri politici locali si centrali. In perioada septembrie 2013- octombrie 2013, informatiile respective i-au fost furnizate lui Ispas de procurorul general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, Aurelian Mihaila.

Intrand in posesia informatiilor printr-un demers nelegal al procurorului general adjunct, Ispas Constantin a folosit, in afara cadrului legal, datele obtinute, urmarind accederea in functii de conducere in cadrul M.A.I.

In vara anului 2014, Aurelian Mihaila, in calitate de procuror general adjunct al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, a permis unei alte persoane accesul la informatii ce nu erau destinate publicitatii dintr-un dosar penal diferit al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, in scopul de a-i fi inmanate unui jurnalist, pentru a le publica. Tot in vara anului 2014, Mihaila, in calitate de procuror, a ticluit probe nereale, constand in plangerea formulata in numele unei persoane impotriva unui alt procuror din aceeasi unitate de parchet, sub aspectul savarsirii unor infractiuni de fals in declaratii. Plangerea respectiva, nedatata si nesemnata a fost ulterior inmanata unui ofiter cu functie de conducere in cadrul B.C.C.O. Ploiesti, pentru a fi valorificata”.

In acest dosar procurorul Liviu Tudose recunoaste in fata judecatorilor de la Inalta Curte de Casatie si Justitie ca deputatul Sebastian Ghita a venit la el acasa, s-a asezat in genunchi si l-a rugat sa intervina intr-un dosar penal aflat in cercetare. Mai mult, procurorul a sustinut in decalaratia data instantei ca pur si simplu se trezea cu Ghita la poarta.

„Nu mi se parea firesc sa fiu vizitat de Ghita Sebastian care era cercetat si i-am spus-o si lui, dar arat ca aceste vizite erau inopinate, ma trezeam cu el la poarta si ma vedeam pus in situatia de a face scandal sa il dau afara si chiar l-am dat de vreo trei ori (…) Ultima data Ghita Sebastian a venit tot asa, pe neasteptate , la cateva zile dupa ce DNA Ploiesti instituise masura controlului judiciar asupra lui si atunci ne-am certat foarte tare si efectiv l-am dat afara din casa”, le-a spus procurorul Liviu Tudose judecatorilor instantei supreme, cand magistratii au dispus arestarea lui.

Liviu Tudose a mai precizat ca a incercat sa ii impuna o anumita conduita lui Sebastian Ghita „legat de prezenta sa la domiciliul meu, la ore tarzii si in toate cazurile sub influenta bauturilor alcoolice din partea acestuia”, precizand insa ca nu a cerut politiei sa-i interzica sa-l viziteze.

Liviu Tudose este nasul de cununie al lui Vlad Iacobescu, fratele lui Alexandru Iacobescu, un apropiat al lui Sebastian Ghita. In declaratia de avere a deputatului figureaza un imprumut in nume personal in valoare de 90.000.000 de euro si 4.000.000 de dolari acordat lui Alexandru Iacobescu. Alexandru Iacobescu a fost audiat in vara anului 2014 la DNA in calitate de director general al Romania TV intr-un dosar in care procurorii cercetau evaziunea fiscala si spalarea de bani din firmele controlate de Ghita. Iacobescu era suspectat ca este interpusul lui Ghita in mai multe societati comerciale.

In prezent, acest dosar penal in care a fost arestat Liviu Tudose iar Ghita este inculpat se afla pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in procedura de camera preliminara, nefiind acordat inca un prim termen de judecata.

Pe 13.09.2016 Inalta Curte a admis contestatia deputatului impotriva incheierii din 18 august pronuntata de aceeasi instanta si a inlaturat interdictia lui Ghita de a se deplasa la sediul postului Romania TV, de a se apropia de angajatii postului si de a comunica direct sau indirect cu acestia. In prezent, deputatul se afla tot sub control judiciar in acest dosar.

4.„Afacerea Blair”. Al patrulea dosar in care regasim numele lui Sebastian Ghita este dosarul „Ponta Blair”. Pe 6.09.2016 procurorii DNA Ploiesti „au dispus punerea in miscare a actiunii penale si luarea masurii controlului judiciar pe o durata de 60 de zile, incepand de la data de 6 septembrie 2016, fata de urmatorii: Victor Ponta, la data faptelor presedinte al unui partid, in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de: folosire a influentei ori autoritatii in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite si complicitate la infractiunea de spalare de bani si Sebastian Ghita, om de afaceri, pentru savarsirea infractiunii de spalare de bani”. (Sursa: comunicat DNA)

In ordonantele de control judiciar dispuse de procurori se arata ca, in cauza, exista date si probe care contureaza urmatoarea stare de fapt:

„Pentru desemnarea drept candidat pe listele unui partid politic a lui Sebastian Ghita, intr-un colegiu electoral in care formatiunea politica sa aiba certitudinea ca va obtine mandatul pentru care se candida, Victor Ponta, in calitatea sa de presedinte al respectivului partid politic, si-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acestuia pe lista de candidati. Confirmarea propunerii a fost facuta de Ponta in scopul obtinerii de foloase ce nu i se cuveneau, constand in plata sumei de 220.000 euro, necesara organizarii unei vizite in Romania a unei personalitati politice straine. Se urmarea astfel ca, prin mediatizarea unor intalniri alaturi de personalitatea care beneficia de notorietate internationala, Victor Ponta sa castige capital electoral, in conditiile in care, in cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau sa aiba loc alegeri locale si parlamentare. Suma de 220.000 de euro a fost obtinuta prin persoane interpuse, de la Sebastian Ghita.

Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constand in plata sumei de 220.000 euro necesara obtinerii de capital electoral pentru Ponta si pentru formatiunea politica reprezentata de catre acesta, conform intelegerii avute, Sebastian Ghita a fost confirmat, de catre presedintele partidului, Victor Ponta, drept candidat al partidului, in cadrul unui colegiu electoral din judetul Prahova”. (Sursa: comunicat DNA_

In acest dosar Victor Ponta a ramas in control judiciar in timp ce Inalta Curte de Casatie si Justitie a revocat masura controlului judiciar impusa de DNA lui Sebastian Ghita, pe 13.09.2016. Legatura dintre deputatul Sebastian Ghita si senatorul Daniel Savu se regaseste in dosarul „tigailor electorale” din campania pentru alegerile parlamentare din 2012.

„Astfel, o suma de 111.600 lei a fost utilizata pentru plata unui numar de 12.000 tigai, dobandite fara documente legale, si a inscriptionarii lor cu textele :

– GHItA SEBASTIAN AURELIAN COLEGIUL NR. 4 DEPUTAtI- 7.525 buc;

– SAVU DANIEL COLEGIUL NR. 2 SENAT – 4.475 buc.

Achizitia si livrarea celor 12.000 tigai, operatiuni fictive, au fost dispuse, inclusiv efectuarea platilor, de Sebastian Ghita.” (Sursa, dosarul cauzei)/

O alta legatura dintre cei doi se regaseste in alt dosar penal, unde se face vorbire de mita pentru un fost ofiter SRI. In dosarul penal 109/P/2014 inregistrat la sectia centrala a DNA, un fost colonel SRI povesteste cu lux de amanunte cum senatorul Daniel Savu, la randul sau fost ofiter SRI, ar fi incercat sa il mituiasca in numele deputatului Sebastian Ghita cu bani pentru a-si retrage mai multe sesizari facute impotriva sefului SRI-Prahova de la acea vreme, colonelul Marin Constantin.

„(…), pe soseaua de centura a mun. Slobozia, pe terasa restaurantului ,,Privighetoarea”, pe data de 30.08.2014, ocazie cu care deputatul a reiterat ideea ca s-a iscat scandal si a mentionat ca este ,,scos la inaintare” de Savu si Ghita, desi el nu are nicio implicare, pentru a incerca o negociere, avand ca scop retragerea de catre mine a tuturor petitiilor, plangerilor, sesizarilor efectuate la Parchetul General, C.N.S.A.S, Comisia SRI si Curtea de Apel Ploiesti.

I-am raspuns ca, in principiu, sunt de acord cu astfel de incercare de a se repara niste greseli cu privire la mine, dar ca propunerile ce mi s-au transmis prin el mi se par a fi neserioase si nesigure. Acesta imi transmisese ca GHITA SEBASTIAN este dispus sa-mi dea lunar bani la negru, in cuantum de 2.000-3.000 lei, care sa ajunga la mine prin senatorul DANIEL SAVU(…)

(…) senatorul DANIEL SAVU mi-a precizat ca sesizarea mea la comisia SRI a generat o stare de nemultumire dar si de panica presedintelui comisiei, deputatul GEORGIAN POP, si in randul conducerii SRI, context in care a fost rugat de cineva, nenominalizat, (eu intelegand ca era vorba de SEBASTIAN GHITA, perceptie pe care i-am si comunicat-o si pe care nu a negat-o), sa incerce sa discute cu mine si sa-mi solicite sa-mi retrag toate plangerile, in schimbul unor sume de bani, care vor veni de la partid, in cuantum de aproximativ 2.000-3.000 lei lunar, considerat a reprezenta diferenta dintre pensia pe care incepusem sa o incasez si salariul pe care-I obtineam in functia de sef sector din care fusesem eliberat.

De asemenea, am fost asigurat ca, ulterior, in timp, mi se va oferi si o functie de director in Primaria mun. Ploiesti.

Raspunsurile mele au fost urmatoarele:

• am precizat ca, si in situatia in care as accepta oferta de functii si, implicit, de bani, solutia nu ar acoperi si retragerea avizului de securitate, care va ramane la ORNIS ca un cazier ce ar putea sa-i dauneze pe viitor fiicei mele;
• ca solutia nu acopera pierderile financiar reale pe care le-am suferit in perioada 27.02-23.06.2014;
• ca, chiar daca mi-as retrage plangerea penala si denuntul, nu s-ar rezolva nimic, deoarece infractiunile sesizate nu presupun inceperea urmaririi penale la plangerea prealabila, ci presupun sesizare din oficiu a organului judiciar, care, odata investit, nu-l mai pot dezinvesti eu;
• avand calitate de pensionar, potrivit legii nr 239 /2009, in vigoare la acel moment, nu pot cumula pensia cu salariul.
  

Mi s-a replicat, prin combaterea pe rand a acestor obiectii, in sensul ca:

• cu privire la cumularea pensiei cu salariul, se va rezolva, fie prin apelarea Ia angajarea cu conventie civila , fie prin primirea banilor direct, in mana;
• cu privire la retragerea plangerilor mi s-a sugerat sa retrag ce este de retras, iar cu privire la celelalte, sa le las la latitudinea organelor investite, fara a-mi da vreo asigurare.
  

In context, senatorul DANIEL SAVU mi-a sugerat sa incetez cu acuzatiile la adresa lui MARIN CONSTANTIN. Am fost rugat sa ma gandesc mai bine la oferta facuta, deoarece se apropie alegerile prezidentiale si, nici lui VICTOR PONTA, si nici conducerii SRI, nenominalizand pe vreunul din conducere, ,,nu le trebuie asa ceva”.

Senatorul DANIEL SAVU a mai promis ca propunerile mele, facute in nume personal, precum si in numele celor doi colegi ai mei (care cunosteau despre intalnirile pe care le-am avut si continutul discutiilor), vor fi transmise persoanelor care l-au mandatat sa poarte aceste negocieri si ca voi primi un raspuns in cel mai scurt timp.(…)

(…)Deputatul si-a exprimat chiar consternarea in legatura cu acest deznodamant, exprimandu-se, aproximativ, ca, pe de o parte, senatorul DANIEL SAVU ,,a luat-o razna, iar pe de alta parte, ca presupune ca sunt interese foarte mari la mijloc, de vreme ce, chiar DANIEL SAVU, care sesizase comisia SRI cu privire la averea col. MARIN CONSTANTIN, a renuntat brusc si fara explicatii la demersul sau.(…)

Martorul denuntator, ofiterul in rezerva Florin Gulianu, a denuntat astfel infractiunea de influentare a declaratiilor, prevazuta de art. 272, alin. 1 din Codul Penal, indicandu-l drept faptuitor de deputatul Sebastian Ghita, in complicitate cu senatorul Daniel Savu”. (Sursa, declaratie martor dosar 109/P/2014)