Industria componentelor auto trage semnale de alarma. Criza de personal este mare si situatia poate deveni dramatica. Salariile raman insa in multe cazuri foarte mici
In industria producatoare de componente auto lucreaza peste 150.000 de oameni in 600 de companii, dar lucrurile sunt departe de a fi roz. In vestul tarii companiile spun ca nu gasesc oameni, in est nu prea sunt investitii si oamenii calificati nu-si permit sa migreze dintr-o parte in alta a tarii. In aceste conditii situatia poate deveni dramatica, exporturile vor scadea si exista pericolul indepartat al opririi productiei, spun manageri din industrie. Insa totul se intampla in contextul in care la multe firme oamenii castiga sub 1.500 lei net/luna si nu sunt motivati. Mai mult, romanii nemultumiti nu mai pleaca doar in Europa de Vest, ci si in Cehia si Slovacia, mega-forte ale industriei auto.
Informatia pe scurt
- In unele fabrici de componente auto salariile sunt si de sub 1.500 lei/luna si in aceste conditii este logic ca oamenii nu vor sa ramana mult timp.
- Companiile din vestul tarii se plang ca nu gasesc oameni, in special ingineri, insa nu este viabila nici atragerea unor oameni calificati din est sau din sud, fiindca ar fi prea mari costurile cu cazarea.
- De ceva timp oamenii foarte buni pleaca si in Cehia si Slovacia, nu doar in Europa de Vest. Aceste doua tari, alaturi de Ungaria si Polonia, au atras in ultimii ani investitii net mai mari decat Romania.
- Manageri de la fabrici de componente avertizeaza ca exporturile tarii noastre vor scadea in domeniu, mai ales ca Dacia nu mai creste productia, iar alte tari isi construiesc retele de furnizori.
- Inginerii reprezinta o resursa limitata, iar cei buni pleaca rapid la salarii mult mai motivante, in Vest. Unele companii locale au departamente cu mai multi ingineri decat le-ar trebui, tocmai anticipand ca unii dintre ei vor pleca si este nevoie sa fie oameni „de rezerva”.
O lupta inversunata: salarii decente vs nevoia de profit
Este logic ca angajatii vor salariu mai mare si la fel de logic este si ca investitorii vor sa faca maxim de economii pentru a obtine profit important sau macar pentru a-si limita pierderile.
Este o lupta intre doua tabere inversunate, iar in industria locala de componente auto aceasta lupta este cat se poate de actuala. Angajatii au, mai ales la fabrici mai mici, si salarii de sub 1.500 lei/luna, in unele cazuri chiar si sub 1.300 lei/luna.
Sudorii, mecanicii sau electricienii buni au si peste 3.000 – 3.500 lei net, inginerii sunt si ei mai bine platiti, iar IT-istii trec de 5,000 lei, dar salariile sunt de cateva ori mai mici decat in Vest. In conditiile in care un meserias bun poate castiga lunar peste 3.000 euro in Germania sau Marea Britanie, iar un simplu operator, peste 1.500 euro, nu este de mirare ca multi dintre romani sunt dezamagiti de salarii.
Aici este o problema, reluata la o conferinta a asociatiei de profil ACAROM de seful Elba Timisoara.
„Toata zona de vest, din punct de vedere al disponibilitatii fortei de munca, atat la nivel de operatori, cat si la nivel; de ingineri, este intr-o criza dramatica cu riscuri extrem de mari de asigurare a productiei si a livrarii la termen”, spune Gheorghe Cocian, seful Elba, companie cu capital romanesc si afaceri de 45 milioane euro/an.
„Constructorul auto nu asteapta. Nu putem risca oprirea fabricatiei. Timisoara este o zona saturata, insa in alte zone, de exemplu Moldova, problema este infrastructura”. Este adevarat ca Moldova nu prea a avut parte de investitii auto, in afara de Iasi si alte cateva fabrici mici.
Migratia interna a muncii nu este o solutie viabila
Este cat se poate de adevarat ca orice companie calculeaza strict orice cost, pana „la sange” pentru a face economii. Cand un producator de componente alege unde investeste tine cont nu doar de cat costa terenul, de ce infrastructura exista si de ce subventii primeste, ci in mod special de forta de munca din regiune.
Ar fi insa viabila o migratie interna a fortei de munca, din est catre vest? Pe scurt, nu prea, fiindca angajatorii din vest nu au cum sustine costurile cu cazarea, iar oamenii care ar vrea sa lucreze la cateva sute de kilometri de casa nu si-ar permite din salariu sa plateasca o chirie.
INTERVIURILE HotNews.ro