Bursele europene scad pentru ca brokerii nu stiu ce o sa se intample cu Grecia. Bruxelles-ul nu reuseste sa puna piciorul in prag in negocierile cu Atena

Actiunile europene au scazut vineri, ceea ce va duce indicii pe pierdere in aceasta saptamana, in conditiile in care investitorii sunt nervosi din cauza semnalelor contradictorii in privinta negocierilor privind datoria Greciei iar datele statistice arata ca imprumuturile private in zona euro au stagnat luna trecuta.

Indicele principal de la Atena a scazut cu 0,5 procente (dupa ce atinsese si un minus 1,8%) iar indicele pan-european FTSEurofirst 300 a pierdut 0,7%, ajungand la 1,603,86 puncte la ora 10.23 GMT.

FTSEEurofirst este “pe rosu” cu 0,9% in aceasta saptamana marcata de incertitudinile din jurul negocierilor Greciei cu creditorii internationali inaintea unui termen limita pentru o rata pe care trebuie sa o plateasca Atena saptamana viitoare. Indicele pan-european este inca pe plus cu 1,7 puncte procentuale in luna mai.

Guvernul grec intentioneaza sa ajunga la o intelegere “bani contra reforme” pana duminica, a declarat purtatorul de cuvant al executivului elen, chiar daca oficialii din zona euro sugereaza ca un acord este inca foarte departe iar sefa FMI a spus ca Grecia ar putea parasi zona monedei unice.

Lipsa de perspective clare in acest sens inseamna ca unii traderi sunt reticenti sa parieze cu incredere pe directiile viitoare ale pietelor.

“Este vorba doar de Grecia, Grecia si Grecia”, spune David Madden, analist pentru pietele financiare pentru IG, citat de Reuters. ‘Lipsa de stiri privind o eventualitate dau alta arata de ce brokerii stau cu mainile in san”, a adaugat acesta.

Unele tari din eurozona acuza Comisia Europeana ca da Greciei false sperante ca va primi noi finantari pentru mai putine reforme, dar acestea inca vor ca Bruxelles-ul sa gaseasca o solutie pentru a tine o Atena sfidatoare in blocul monedei unice.

Dupa patru luni de discutii cu prea putine progrese, guvernele cu o abordare “hawkish” (interesate mai mult de controlarea inflatiei cu dobanzi mari si mai putin de cresterea econommica n. red.) i-au acuzat in discutii private pe presedintele Comisiei, Jean-Claude Junker si pe comisarul pentru economie Pierre Moscovici ca au si-au „subtiat” mesajul incercand sa joace rolul “politistului bun”.

Grecia este acum aproape de faliment si inca respinge luarea de reforme nepopulare pe piata muncii si in sectrul pensiilor, acestea fiind tocmai conditiile necesare pentru a primi noi bani.

Creditorii ar obtine rezultate mai rapide daca cei care ii reprezinta, – Comisia, Banca Centrala Europeana si FMI – s-ar prezenta ca un front mai unit si mai dur, considera unele guverne.

“Comisia Europeana joaca un rol gresit in aceasta problema” a declarat Reuters un oficial de rang inalt dintr-un guvern membru al eurozonei.

“Unele persoane de la Atena inca sunt de parere ca vor primi bani fara reforme iar Junker, cabinetul sau si Moscovici le sprijina aceasta parere. Ei cred ca Junker vrea sa-i tina in zona euro cu orice pret”, a spus oficialul.

Printre tarile nemultumite de tacticile de negociere ale Comisiei Europene (CE) se numara Germania, Finlanda, Olanda, Austria, Lituania, Letonia, Estonia si Slovacia, a spus acesta. Pana si Franta „incepe sa fie putin deranjata”.

Dar niciun guvern nu si-a facut publice criticile.

Junker si oficialii CE au insistat inca de la inceputul discutiilor de dupa preluarea puterii de catre guvernarea de stanga a lui Alexis Tsipras la sfarsitul lunii ianuarie ca nu exista alta solutie decat ramanerea Greciei in zona euro.

Junker, fost presedinte al consiliului ministrilor de finante din zona euro nu vrea ca blocul mondedei unice sa se sparga in mandatul sau.

Aceasta abordare limiteaza optiunile de negociere si intareste pozitia grecilor ce blufeaza ca zona euro nu va lasa Atena sa intre in faliment, asa ca se impotrivesc cat pot de mult reformelor nepopulare sperand ca zona euro “se va arunca” prima.

Nu toate guvernele impartasesc viziunea Comisiei, ca Grecia trebuie pastrata.

Si guvernele sunt cele care, pana la urma, vor decide daca se va face vreo intelegere cu Grecia. Comisia nu are niciun fond propriu.

Junker a aparat insa tacticile de negociere diferite.

“Este destul de normal ca noi trei avem viziuni diferite, dar trebuie sa ne asiguram ca la final va avea in fata un front unificat al celor trei institutii (Comisia, Banca Centrala Europeana (BCE) si FMI nota red.)”, a spus marti intr-un interviu Junker.

“Grecii nu ar trebui sa mizeze pe diversitatea de viziuni intre cele trei institutii”, a adaugat el.

Desi au facut-o cu reticente, guvernele din zona euro au mai salvat de doua ori Grecia pentru ca au apreciat ca nu au alta optiune in acel moment – un Grexit in 2010 sau 2012 ar fi lovit tare in toate tarile din blocul monedei unice.

Nu si de aceasta data, spun acum unele tari.

In conditiile in care BCE desfasoara acum programul de cumparari de bonduri, exista un fond de bail-out operational, bancile eurozonei au un supraveghetor unic dupa teste riguroase de stres iar trei din cele cinci tari care au avut nevoie de bail-out au iesit din acest program, multi oficiali cred ca un Grexit ar crea putine daune politice si ar avea efecte economice ce pot fi rezolvate.

Portugalia, Irlanda si Spania, toate nevoite sa impuna reforme dure in programele lor de bail-out nu vad de ce Grecia ar trebui sa primeasca un tratament diferentiat. Daca Atena va scapa mai usor, guvernele acestor tari vor avea probleme probleme in alegeri.

Junker a admis ca este posibil ca Atena sa fi interpretat gresit atitudinea sa prietenoasa si lucrurile au devenit astfel mai dificile.

“Cateodata am impresia ca atunci cand spun iar si iar ca Grexit-ul nu este optiune, ca esecul nu este o optiune, grecii considera ca eu pot sa-l previn”, spune seful Comisiei.

“Nu sunt singurul jucator. Asa ca sunt fatis in favoarea grecilor, dar cateodata grecii fac viata prietenilor lor foarte dificila”, a mai spus Junker.