EXCLUSIV ​​Cum se pregatesc autoritatile romane pentru Ebola. In vestul Africii, epidemia scapa de sub control

Doar după ce mai multe personalităţi ale lumii medicale au folosit termeni duri în descrierea epidemiei de Ebola din vestul Africii, guvernele occidentale au început să se mobilizeze pentru a încerca să controleze răspândirea virusului.

Comisia Europeană a anunţat alocarea unui ajutor de 150 milioane de Euro pentru ţările afectate, iar preşedintele Statelor Unite va anunţa astăzi implicarea logistică a armatei americane în acţiunile de control a epidemiei din Africa. Autorităţile române au început şi ele să se pregătească pentru potenţiala apariţie în ţară a unor cazuri de Ebola.

În vestul Africii, epidemia de Ebola “scapă de sub control”, fiind nevoie de “declararea stării de urgenţă şi de o intervenţie cvasi-militară”. Acestea nu sunt titluri de tabloide, ci declaraţiile directorului Centrului american pentru Controlul şi Prevenţia Bolilor şi a directorului Şcolii Londoneze de Igienă şi Medicină Tropicală, instituţiile cu cea mai mare expertiză în domeniu din lumea anglo-saxonă.

Dacă Organizaţia Mondială a Sănătăţii speră să oprească epidemia din vestul Africii în 9 luni, timp în care numărul total al cazurilor ar ajunge la 20.000, epidemiologii americani consideră că epidemia va mai dura un an – un an şi jumătate.

Un model statistic dezvoltat de o echipă de la Columbia University apreciază că numărul cazurilor va ajunge la 18.406 peste o lună sau, în varianta optimistă a îmbunătăţirii controlului epidemiei, peste 7800 de oameni vor fi infectaţi cu Ebola până la jumătatea lui octombrie 2014. Săptămâna trecută, numărul oficial al cazurilor de Ebola din Africa era de 4388, iar 2226 dintre oamenii infectaţi au murit.

Profesorul Peter Piot, descoperitorul virusului Ebola şi directorul Şcolii Londoneze de Igienă şi Medicină Tropicală consideră că cel mai mare pericol în acest moment este răspândirea bolii în marile aglomerări urbane din Nigeria, acolo unde, până în prezent, au fost înregistrate 21 de cazuri şi 8 decese.

Nigeria este zona care prezintă o vulnerabilitate pentru România deoarece “majoritatea specialiştilor români prezenţi în regiunea afectată [de Ebola] lucrează în Nigeria, care este şi ţara de origine a majorităţii studenţilor străini din vestul Africii care studiază în România”, a explicat, pentru Hotnews, dr. Alexandru Rafila, consilier al ministrului Sănătăţii şi şef de laborator la Institutul de Boli Infecţioase “Matei Balş”.

„Numărul studenţilor străini care provin din celelalte ţări ale regiunii afectate nu depăşeşte câteva zeci şi ei vor fi monitorizaţi de autorităţile de sănătate publică”, a mai declarat dr. Alexandru Rafila.

„Virusul Ebola pune riscuri mici populaţiei europene, dar cu toate acestea trebuie să rămânem în alertă. Trebuie să fim pregătiţi pentru posibilitatea ca un călător cu Ebola să intre în UE”, a afirmat luni comisarul european pentru Sănătate, Tonio Borg.

Conform aprecierilor experţilor, probabilitatea apariţiei unui caz cu Ebola pe aeroportul londonez Heathrow este de 3,8%. Pe Otopeni, datorită absenţei unor conexiuni aeriene directe cu zona afectată de epidemie, această probabilitate a fost calculată la doar 0,04%.

Răspândirea epidemiei de Ebola – cu roşu cele trei ţări afectate, cu albastru cele în care există cazuri izolate

În România există un grup de lucru special pentru monitorizarea epidemiei de Ebola, format din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai Ministerului de Interne, ai Ministerului de Externe, ai Institutului Naţional de Sănătate Publică şi ai Institutului de Boli Infecţioase „Matei Balş”. Medicii acestui ultim institut au fost deja instruiţi cu privire la procedurile de izolare care trebuie aplicate în cazul apariţiei unui caz suspect de Ebola.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă izolarea pacienţilor suspecţi sau infectaţi cu virusul Ebola în camere speciale de izolare cu presiune negativă. România nu deţine în prezent o astfel de cameră, autorităţile din Sănătate urmând să înainteze Guvernului un memorandum prin care se solicită achiziţionarea acestui echipament.

Accesul personalului medical la pacienţii infectaţi cu Ebola trebuie să se facă doar cu echipament de protecţie care include cel puţin mănuşi, o robă impermeabilă, cizme închise ermetic acoperite de un alt rând de încălţări de protecţie, mască şi ochelari de protecţie. Numărul acestui tip de echipamente este considerat insuficient în România, astfel că spitalele desemnate vor achiziţiona în curând cantitatea necesară.

Pacienţii suspectaţi cu Ebola trebuie transportaţi în condiţii speciale de izolare, autorităţile române având la dispoziţie cinci astfel de dispozitive.

Spitalele desemnate să se ocupe de posibilele cazuri de Ebola sunt, conform dr. Alexandru Rafila, „spitalul Matei Balş din Bucureşti şi spitalele de boli infecţioase din Cluj, Iaşi şi Timişoara, cu posibilitatea amenajării în scurt timp a unei structuri de asistenţă medicală spitalicească în afara localităţilor”.

Surse din interiorul comisiei de monitorizare a epidemiei de Ebola ne-au declarat că aceste structuri sunt de fapt spitale de campanie care, în caz de necesitate, vor fi asamblate de către armată în afara oraşelor, în maxim 48 de ore. Doar personalul medical este însă desemnat să ia contact cu potenţialii bolnavi de Ebola.

Nigeria este ţara cu cel mai scăzut număr de cazuri de Ebola, Senegal şi Congo având şi ele cazuri izolate. Centrul epidemiei este în Liberia, cu 2081 de cazuri din care 1137 decese, și în Guinea şi Sierra Leone. În aceste trei ţări au fost impuse perimetre largi de carantină, pieţele de alimente au fost interzise, graniţele blocate, cursurile şcolare şi universitare suspendate, cinematografele și barurile închise, iar orice alte adunări publice interzise. Doar în Liberia peste 2000 de copii au rămas orfani de unul sau de ambii părinţi din cauza virusului.

Printre victime se numără şi mulţi medici, asistente medicale sau voluntari. Din cei peste 300 de astfel de oameni infectați cu Ebola, jumătate au murit. Patru americani care lucrau în organizaţii umanitare creştine, un britanic şi un spaniol au fost infectaţi cu Ebola în timp ce acordau îngrijiri în regiunile afectate. Toţi au fost transferaţi în ţările lor de origine şi au supravieţuit, cu excepţia spaniolului, un preot de 75 de ani. În prezent alţi doi medici olandezi care au lucrat în regiune sunt suspecţi de infecţie cu Ebola.

Cele mai importante reviste ştiinţifice medicale au început să publice reportaje şi texte prin care se celebrează curajul medicilor şi asistentelor care lucrează în regiunile afectate de epidemie. William Pooley, britanicul care lucra în Sierra Leone ca voluntar atunci când s-a infectat cu Ebola, a declarat că abia aşteaptă să se reîntoarcă în regiune pentru a ajuta în continuare. Pooley are 29 de ani şi, după vindecare, a dobândit imunitate la varianta de virus care a declanşat epidemia.

britanicul William Pooley (foto: The Guardian)

Profesorul Peter Piot, citat de Guardian, a declarat că organizarea acţiunilor de controlare a epidemiei este „o muncă logistică enorm de complicată. Sincer, implicarea militarilor, împreună cu DHL şi alte companii care se ocupă de transport şi livrări, ar fi foarte utilă”. Piot se referă la necesitatea unui flux intens de materiale sanitare şi personal medical competent în regiunea afectată. Un număr de 100 de medici şi asistente bine pregătiţi care să meargă şi să lucreze în zonele respective ar putea avea un mare impact, crede profesorul Piot.

CUM SE TRANSMITE EBOLA

Ebola nu se transmite prin apă sau aer. Un om sănătos se poate infecta prin contact direct dacă porţiuni lezate din pielea lui sau din mucoase intră în contact cu sângele, secreţiile (fecale, urină, salivă, spermă, transpiraţie) şi alte lichide corporale ale persoanelor infectate, vii sau moarte. Infecţia se poate produce şi dacă porţiuni de tegument lezat sau mucoasele unui om sănătos au venit în contact cu hainele şi aşternuturile murdare ale persoanelor infectate sau cu acele folosite în astfel de cazuri. Ceremoniile funerare în care rudele sau groparii au intrat în contact direct cu corpul decedatului au avut un rol în răspândirea epidemiei.

Pacienţii devin contagioşi doar în momentul în care se manifestă primele simptome. Ei nu sunt contagioşi în timpul perioadei de incubaţie. Perioada de incubaţie durează de la momentul infecţiei până la apariţia simptomelor şi este între 2 şi 21 de zile, dar cel mai frecvent simptomele apar la 8-10 zile după expunerea la virus.

CARE SUNT SIMPTOMELE INFECŢIEI CU EBOLA

Primele simptome care apar sunt:

• febră bruscă;

• slăbiciune intensă;

• dureri musculare;

• dureri de cap;

• roşu în gât.

Simptomele din timpul bolii sunt:

• vărsături;

• diaree;

• erupţii cutanate;

• tulburări ale funcţiei renale şi hepatice;

• hemoragii interne şi externe.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii sfătuieşte familiile sau comunităţile celor care prezintă simptome de Ebola să nu-i îngrijească pe aceştia acasă, ci doar în spitale.

Simptomele Ebola explicate de Organizatia Mondiala a Sanatatii

TRATAMENT

Nu există tratament curativ şi nici vaccinuri care să prevină Ebola. Practic, unul din doi oameni infectaţi cu Ebola mor. Tratamentul actual este unul menit să ajute sistemul imunitar al organismului să lupte împotriva virusului. Bărbaţii care s-au vindecat de boală pot transmite virusul partenerei lor prin contact sexual chiar și la 7 săptămâni de la vindecare.

Există câteva tratamente experimentale, unul dintre ele (ZMapp, o combinație de anticorpi monoclonali) fiind administrat pacienţilor occidentali infectaţi cu Ebola. Patru vaccinuri se află în prezent în faza de dezvoltare, dar ele nu pot fi disponibile mai devreme de un an. Organizația Mondială a Sănătății a stabilit că utilizarea acestor terapii experimentale este etică dacă medicii obțin acceptul pacienților expuși sau infectați la Ebola.

* Notă. Cifrele referitoare la epidemia din vestul Africii folosite în acest articol provin din următoarele surse: Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Centers for Disease Control and Prevention şi European Centre for Disease Prevention and Control.