Cum putem avea o viață fericită și împlinită?

Ce te face fericit? Banii? Liniștea sufletească? O carieră care îți oferă satisfacție? O familie sau, poate, mulți prieteni și o viață socială intensă? A fi în mod constant fericit, fără nicio legătură cu cele enumerate mai sus, este o abilitate pe care aproape nimeni nu o are. Chiar și cei care par să aibă totul și, aparent, nimic care să-i facă nefericiți, se pot simți de multe ori triști sau chiar nefericiți. Dacă și tu faci parte din ultima categorie, nu ești singur.

Clasamentul fericirii

Potrivit celui mai recent raport mondial al fericirii, nefericirea globală a atins un nivel record în 2022. Cifrele din perioada pandemiei care arată o creștere a nefericirii nu sunt surprinzătoare, dar autorii cercetării au descoperit că nivelurile mondiale de nefericire și-au început alunecarea pe panta descendentă cu mult înainte de COVID.

Cu toate acestea, Finlanda se menține în topul celor mai fericite țări din lume de 6 ani. În timp ce scorul său final (7.804) este ușor mai mic decât cel de anul trecut (7.821), Finlanda ocupă un prim loc detașat înaintea altor țări. Și nu-și păstrează secretul fericirii doar pentru ea. În martie 2023, Finlanda a anunțat că organizează un „Masterclass al fericirii” pentru a ajuta oamenii „să-și găsească finlandezul interior și să stăpânească starea de spirit finlandeză”. Experiența, oferită unui număr de 10 bloggeri de călătorie, presupunea conectarea cu natura în peisajul liniștit al stațiunii Kuru din regiunea Lakeland, cunoscută pentru peisajele și lacurile sale uimitoare.

Finlanda – rețeta fericirii: „pesimistul nu va fi niciodată dezamăgit”

Lucy Pearson,scriitoare britanică independentă, blogger de carte și gazda salonului literar The Bondi, s-a numărat printre cei 10 câștigători ai acestui masterclass. Ea și-a povestit experiența într-un articol publicat în iunie, în theguardian.com. Scriitoarea a creionat starea de bine pe care a experimentat-o la finlandezi scoțând în evidență modul în care finlandezii atrag fericirea: existența saunelor în fiecare casă și folosirea lor zilnică; obișnuința pentru petrecerea timpului în natură – au 41 de parcuri naționale, toate cu intrare liberă, 647 de râuri și un țărm de 1.100 km, fără a include și miile de insule ale țării; în final, dar nu pe ultimul loc, un scor mare la indiciile care sunt luate în considerare când se fac topurile fericii globale – PIB, egalitate, sprijin social, speranță de viață sănătoasă, libertate, generozitate, lipsa corupției.

„Poate că cea mai mare învățătură din această călătorie este concentrarea finlandezilor pe mulțumire în detrimentul fericirii. Există un proverb finlandez care s-ar traduce așa: fericirea este un loc între prea puțin și prea mult; și, în același context, zicalele pe care le-am aflat de la un ghid local și care sună așa: «nicio situație nu este atât de rea încât să nu fie nimic bun în ea» sau «pesimistul nu va niciodată dezamăgit»”, a scris Pearson în articolul său. Scriitoarea a remarcat că așteptările scăzute ale finlandezilor lasă mai puțin loc de dezamăgire, ceea ce înseamnă că un sentiment moderat de mulțumire este, adesea, mai ușor de atins.

Cu alte cuvinte, în loc să ne străduim să le avem pe toate, ar trebui să încercăm să profităm la maximum de ceea ce avem deja, conchide Pearson. În cazul finlandezilor, fericirea înseamnă parcuri gratuite, cafea fierbinte pe malul lacului, acte de bunătate față de străini, copaci frumoși. „Mă întreb dacă nu cumva pierdem esențialul când ne concentrăm atât de tare să găsim fericirea… Poate ar trebui să fim mulțumiți cu puțin, ca pe vremuri, și de plimbarea ocazională în parc.”

Finlanda versus România

Un articol publicat în aprilie 2023 de panorama.ro, arată că România, aflată pe locul 24 în clasamentul celor mai fericite țări din lume – un loc destul de sus în clasament, s-ar putea datora percepției românilor despre propria viață și criteriilor pe care le iau în considerare atunci când se gândesc dacă sunt mulțumiți sau nu.

„În România, concentrarea asupra familiei ca element de mândrie, bucurie și emoție este incredibil de puternică prin comparație cu alte țări, ceea ce relevă chiar o lipsă a atașamentului față de societate. E posibil ca din acest motiv satisfacția să fie relativ înaltă”, adaugă sociologul Barbu Mateescu pentru panorama.ro. Cu alte cuvinte, dacă finlandezii sunt mai degrabă fericiți cu țara decât cu propria viață, românii percep lucrurile pe dos, se mai arată în articol.

Cu toate acestea, nici în Finlanda viața nu este numai lapte și miere. Un studiu despre sănătatea mintală, publicat în 2017, arată că finlandezii beau mai mult decât oricare dintre vecinii lor nordici, iar consumul de droguri în rândul tinerilor este mai ridicat decât în celelalte țări din regiune. De asemenea, în Finlanda, decesele cauzate de suicid ale celor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani sunt cu mult peste media europeană.

Pot banii să cumpere fericirea? Da, spun cercetătorii, dar cu o condiție: să nu depindă de bani

Doi cercetători proeminenți, Daniel Kahneman și Matthew Killingsworth, au ajuns la această concluzie într-un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, infirmând teoria de până acum că oamenii (studiul a analizat veniturile și fericirea americanilor) sunt, în general, mai fericiți cu cât câștigă mai mult, fericirea lor plafonându-se atunci când venitul atinge 75.000 de dolari. Acest prag fusese inițial demonstrat de Kahneman, economist și psiholog câștigător al Premiului Nobel, într-un studiu din 2010care a concluzionat că „veniturile mari îmbunătățesc evaluarea vieții, dar nu și bunăstarea emoțională, și că un venit anual mai mare de 75.000 de dolari pare să nu mai implice fericirea”.

În studiul lor, Kahneman și Killingsworth au chestionat 33.391 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani care trăiesc în Statele Unite, sunt angajați și raportează un venit pe gospodărie de cel puțin 10.000 de dolari pe an. Pentru a le măsura fericirea, participanții au fost puși să răspundă la intervale aleatorii în timpul zilei „cum se simt acum?”, ei putând alege între variante de răspunsuri de la „foarte rău” la „foarte bine”.

Studiul a ajuns la două mari concluzii: în primul rând, că „fericirea continuă să crească odată cu veniturile chiar și pentru cei cu venituri mari” pentru majoritatea oamenilor, arătând că, pentru mulți dintre noi, în medie, a avea mai mulți bani ne poate face din ce în ce mai fericiți.

Dar studiul a constatat, de asemenea, că a existat o „minoritate nefericită”, aproximativ 20% dintre participanți, „a cărei nefericire se diminuează odată cu creșterea veniturilor până la un prag, apoi nu arată niciun progres suplimentar”.

„În termeni simpli, acest lucru sugerează că pentru majoritatea oamenilor veniturile mai mari sunt asociate cu o fericire mai mare”, a declarat Killingsworth într-o declarație despre studiu.

„Excepție fac oamenii care o duc bine din punct de vedere financiar, dar sunt nefericiți. De exemplu, dacă ești bogat și mizerabil, mai mulți bani nu te vor ajuta. Pentru toți ceilalți, mai mulți bani au fost asociați cu o fericire mai mare într-o măsură oarecum diferită.”

Studiul recunoaște că fericirea sau bunăstarea emoțională este o scară zilnică în schimbare pentru mulți oameni și că „oamenii fericiți nu sunt toți la fel de fericiți”, dar susține că există „grade de fericire” și adesea un „plafon” pentru fericire. Killingsowrth a clarificat faptul că banii nu sunt totul – „doar unul dintre numeroșii factori determinanți ai fericirii”. El a adăugat: „Banii nu sunt secretul fericirii, dar probabil că pot ajuta puțin”.

Sursa foto: Dreamstime.com