Surplusul de cont curent in Romania. Ce e normal si ce nu

Aura Socol

Contributors.ro

Exista multe voci care sunt realmente ingrijorate de surplusul de cont curent al Romaniei. Pana la urma, ce e normal si ce nu in surplusul contului curent al unei economii ca a noastra? Vestea buna este ca exporturile de bunuri si servicii s-au imbunatatit. Importurile scazute arata insa o scadere a investitiilor si a consumului ca urmare a lipsei finantarii externe, ceea ce e o veste proasta. Scaderea consumului si investitiilor echivaleaza cu destimularea cererii agregate, or asta nu ajuta deloc o crestere economica deja firava. Dat fiind ca nu economisim destul de mult pentru a putea sustine investitiile, cel mai intelept este sa apelam la economiile altora (economisire externa/importuri).

Privind din aceasta perspectiva, se ajunge la concluzia ferma ca Romania nu-si permite pur si simplu sa aiba surplusuri de cont curent. Avem nevoie de deficite de cont curent, daca vrem crestere. Un deficit de cont curent va reflecta diferentialul dintre economisirea interna si necesarul propriu de investitii. In plus, imbunatatirea contului curent nu este una structurala, determinata de fundamente economice mai bune, ci mai degraba una conjucturala, temporara, nesustenabila, nefiind de natura a indica o echilibrare a economiei nationale.

Argumentele prezentate mai sus si invocate des zilele astea sunt corecte. Reprezinta insa doar o parte de adevar. Uitam un lucru esential. Surplusul de cont curent al Romaniei este un efect al recesiunii si nu o cauza a ei. Poate fi cel mult efectul unui cerc vicios nedezirabil- criza a determinat ajustarea puternica a deficitului de cont curent, ba chiar a condus la acumulare de surplusuri care, mai departe, nu ajuta deloc economia. Contul curent al balantei de plati externe este senzitiv la modificarea decalajului de productie (output gap, sau diferenta dintre PIB ul potential si PIB ul curent) prin canalul balantei comerciale. Aceasta din urma este principala componenta a contului curent, motiv pentru care deficitul de cont curent se confunda adesea cu deficitul comercial.

Mecanismul de transmisie este simplu, intuit de teoria economica si sustinut de practica. Cand decalajul de productie intr-o economie devine pozitiv este de asteptat ca deficitul contului curent sa creasca, in timp ce un decalaj de productie negativ este insotit de deficite reduse / surplusuri de cont curent. Prabusirea cererii agregate determinate de criza financiara internationala s-a reflectat imediat in adancirea diferentei dintre PIB ul potential si PIB ul curent al economiilor (gap ul de productie). In lant, caderea cererii agregate a condus la ajustarea masiva a deficitelor de cont curent (diminuarea lor).

Cum a functionat mecanismul in Romania. Cand economia romaneasca crestea cu mai mult de 7%, aveam la pachet un varf in deficitul de cont curent, aproape13%. Rationamentul logic ne face sa ne intrebam de ce o cadere economica la fel de puternica (indusa de criza) nu a condus in Romania la o ajustare simetrica in contul curent? Caci asimetria de ajustare a contului curent in Romania fata de alte tari a fost foarte puternica. Toata Europa in perioada precriza a inregistrat ajustari masive a deficitelor de cont curent, urmare fireasca a intrarii economiilor lor in decalaj de productie negativ. In timp ce in unele tari aceste corelatii s-au manifestat vizibil, in Romania ajustarea contului curent s-a dovedit a fi practic insuficienta in raport cu scaderea puternica a cererii. Acesta este motivul pentru care, spun eu, surpusurile de cont curent in Romania nu cred ca ar fi trebuit sa ne surprinda atat de mult. Romania are surplus de cont curent ca urmare fireasca a caderii economice/prabusirii cererii agregate determinate de criza care a afectat pe toata lumea. Ne place sau nu, asta e evolutia normala a unei economii, motiv pentru care surplusul de cont curent/deficit mic de cont curent nu cred ca ar fi trebuit sa fie o surpriza prea mare.

Mai mult, estimarile oficiale arata ca gap ul de productie in Romania va ramane negativ cel putin pana in 2017, ceea ce inseamna, conform rationamentului prezentat mai sus, ca Romania va avea in continuare niveluri mici ale deficitului de cont curent sau chiar surplusuri. Cel putin pana la inchiderea output gap ului, aceasta va fi, caeteris paribus, evolutia fireasca in contul curent al balantei de plati. Ceea ce nu este cel mai rau lucru care se putea intampla. Sa privim si cealalta fata a monedei. Nevoile de finantare in Romania sunt formate din datoriile externe scadente anuale plus deficitul de cont curent. Un surplus de cont curent va insemna deci o dependenta mai mica pentru fluxurile externe de capital, altfel spus cu o finantare mai facila a acestuia. Or, reducerea nevoii de finantare externa, in peisajul international actual poate fi un mare plus pentru Romania.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Surplusul de cont curent in Romania. Ce e normal si ce nu

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”