Pregatirea porturilor pentru viitor: valorificarea la maximum a unei resurse vitale

(Articol semnat de Siim Kallas, comisar european pentru transporturi).

Prosperitatea Europei a fost intotdeauna legata de comertul maritim si de porturi, acestea avand un potential important de sprijinire a cresterii economice in urmatorii ani. Ca puncte de acces la intreaga retea de transport a UE, ele sunt promotoare ale dezvoltarii economice, iar prezenta mai multor marfuri, vase de croaziera si feriboturi in porturile noastre inseamna mai multe locuri de munca.

Europa se bazeaza foarte mult pe porturile sale maritime, prin care trec 74 % din marfurile exportate sau importate in UE si din restul lumii.

Porturile sunt nu numai importante pentru comertul exterior si pentru cresterea economica de la nivel local, dar sunt si esentiale pentru dezvoltarea unui sistem de transport integrat si durabil, in contextul eforturilor depuse pentru a scoate cat mai multe camioane de pe coridoarele de transport rutier saturate si pentru a utiliza mai intens transportul maritim pe distante scurte.

Chiar si in conditiile unor estimari moderate de crestere economica, se preconizeaza ca volumul de marfuri din porturi va creste cu 57 % pana in 2030, ceea ce va duce aproape sigur la aglomerare. in 20 de ani, sutele de porturi maritime ale Europei se vor confrunta cu provocari majore in ceea ce priveste performanta, investitiile necesare, durabilitatea, resursele umane si integrarea in orasele-port si in regiunile portuare.

Porturile noastre trebuie deci sa se adapteze. Sa ne gandim la urmatoarea generatie de nave ultraspatioase care pot transporta 18 000 de containere: incarcate in camioane, aceste containere s‑ar intinde in linie de la Rotterdam la Paris. Pentru a le putea primi, porturile trebuie sa dispuna de adancimea, macaralele si spatiul naval adecvate. Exista, de asemenea, o nevoie din ce in mai mare de nave pentru transportul gazelor si de instalatii de gazeificare.

Eficienta si performanta variaza destul de mult in Europa. Multe porturi ale UE au performante foarte bune – de exemplu Rotterdam, Anvers si Hamburg, unde se manipuleaza 20 % din totalul marfurilor. insa nu toate porturile ofera aceleasi servicii de nivel inalt. Legaturile cu reteaua si fluxurile comerciale din porturi sunt bine dezvoltate in nordul Europei, dar mult mai putin in sud.

Soliditatea unui lant depinde de cea mai slaba veriga a sa: daca exista cateva porturi care nu au performante bune, ele afecteaza functionarea durabila a intregii retele de transport din Europa, precum si a economiei sale, care trebuie sa se redreseze si sa cunoasca o crestere pe termen lung.

Porturile trebuie sa fie pregatite pentru viitor. Aceasta presupune imbunatatirea legaturilor locale cu retelele mai ample de drumuri, cai ferate si cai navigabile interioare, optimizarea serviciilor pentru a asigura valorificarea la maximum a porturilor in starea actuala, precum si crearea unui climat de afaceri care sa atraga investitiile atat de necesare in cazul extinderii, imperative de altfel, a capacitatii.

Spre deosebire de alte sectoare ale transporturilor, aproape ca nu exista o legislatie a UE in domeniul porturilor, care sa vizeze accesul la servicii, transparenta financiara sau perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii. Experienta din ultimii 15 ani arata ca piata, in sine, nu poate rezolva aceasta problema. Lipsa unor conditii egale de concurenta si restrictiile cu privire la accesul la piata porturilor constituie obstacole pentru imbunatatirea performantelor, atragerea de investitii si crearea de locuri de munca. Trebuie sa actionam.

Propunerea noastra de a revizui politica portuara a UE se concentreaza pe porturile din reteaua transeuropeana de transport, care gestioneaza 96 % din marfurile si 95 % din pasagerii ce tranziteaza sistemul portuar al UE.

in primul rand, daca se doreste adaptarea porturilor la noile cerinte economice, industriale si sociale, ele trebuie sa dispuna de un mediu de afaceri competitiv si deschis.

Libertatea de a presta servicii, fara discriminare, ar trebui sa fie un principiu general. Cu toate acestea, in contextul unor constrangeri legate de spatiu sau atunci cand este vorba de interesul public, autoritatea portuara responsabila trebuie sa se asigure ca deciziile de acordare a accesului pe piata sunt transparente, proportionale si nediscriminatorii.

Transparenta finantarii publice a porturilor trebuie de asemenea imbunatatita, pentru a se evita denaturarea concurentei si pentru a se sti clar cum sunt utilizate fondurile publice. Astfel se vor incuraja mai multi investitori privati, care au nevoie de stabilitate pe termen lung si de securitate juridica.

in privinta perceperii de tarife pentru utilizarea infrastructurii, daca nu exista un model unitar la nivelul UE, autoritatile portuare ar trebui sa fie mai autonome si sa stabileasca singure aceste tarife, bazandu-se insa pe criterii obiective, nediscriminatorii si transparente. La randul lor, porturile ar trebui sa aiba posibilitatea de a reduce tarifele pentru navele cu o mai buna performanta de mediu.

Urmarim totodata sa ajutam porturile din UE sa ramana competitive, reducand birocratia si formalitatile administrative pentru a le spori si mai mult eficienta.

in fine, la fel ca in multe alte sectoare economice, nevoile legate de personalul din porturi se schimba rapid, fiind tot mai necesar sa atragem lucratori portuari. Porturile nu pot functiona daca nu au o forta de munca pregatita corespunzator si personal calificat. Comisia estimeaza ca, pana in 2030, se vor crea aproape 165 000 de noi locuri de munca in porturi.

Existenta unor servicii portuare moderne si a unui mediu stabil trebuie sa implice si o organizare moderna a muncii si masuri de ordin social. Multe tari au realizat reforme, iar beneficiile acestora sunt evidente. Experienta statelor membre care au trecut printr-o reforma a porturilor demonstreaza ca discutiile deschise si oportune intre partile implicate sunt de real ajutor. Prin urmare, dorim sa oferim mai intai o sansa acestor discutii, timp de doi ani, pentru a vedea ce se poate realiza astfel. Daca aceasta abordare va avea intr-adevar rezultate, va trebui sa avem in vedere adoptarea unor masuri.

Pentru a stimula o crestere si un comert eficiente din punctul de vedere al resurselor, porturile Europei trebuie sa fie mai bine conectate la intreaga retea de transport. Ele trebuie sa se asigure ca sunt in masura sa se dezvolte si sa raspunda schimbarilor.

Acestea sunt obiectivele pe care Comisia Europeana isi propune sa le atinga, in beneficiul pe termen lung al sectorului portuar, al intreprinderilor locale si al mediului inconjurator.