Cat costa un imprumut de la Troica

La prima vedere, solicitarea si obtinerea unui imprumut de la Banca Centrala Europeana, Uniunea Europeana si Fondul Monetar International pare cea mai buna solutie pentru iesirea din criza pentru statele presate de timp si de incertitudinea zilei de maine.

Daca ne uitam mai atent, acordarea unui imprumut este conditionata de implementarea unor masuri grupate sub umbrela reformelor structurale, care, la nivel national, s-au transformat in faimoasele masuri de austeritate. Acestea sunt foarte cunoscute cetatenilor din statele care au solicitat imprumuturi de la creditorii internationali: Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia, Romania, Spania.

Programele de ajustare economica au cateva obiective majore care sunt clar mentionate in Memorandumurile de Intelegere privind conditiile specifice de politica economica. In principal acestea se refera la: restabilirea sigurantei sectorului bancar, continuarea procesului de consolidare fiscala si implementarea reformelor structurale pentru a sustine competitivitatea si cresterea durabila si echilibrata.

In traducere, de exemplu, imprumutul de 10 miliarde de euro pe care Cipru il va primi in urmatorii trei ani de la Troica, inseamna:

reducerea personalului din sectorul public;
asigurarea transparentei cheltuielilor publice;
reforma administratiei locale;
inghetarea salariilor pentru o perioada limitata de timp;
majorarea varstei de pensionare;
restructurarea spitalelor publice si implementarea unui sistem de medici de familie si a unor piedici financiare care sa filtreze accesul la nivelurile superioare de ingrijire medicala;
lichidarea, cesionarea sau restructurarea intreprinderilor de stat.

Acestea sunt doar cateva dintre cele mai cunoscute exemple, dar scenariul este repetabil, chiar un cliseu am putea spune.

De la Memorandum la (in)succes economic

Memorandumurile si masurile de austeritate sunt percepute de opinia publica ca niste generalitati. Ceea ce conteaza si preocupa cel mai mult este impactul pe care deciziile guvernantilor il au asupra vietii de zi cu zi.

Slovenia se lupta sa evite un imprumut de la creditorii internationali, prin economisirea a 540 de milioane de euro. Guvernul de la Ljubljana incearca sa convinga investitorii straini de credibilitatea strategiei lor, a crescut impozitul pe exporturi de la 20 la 22% si a anuntat privatizarea unor companii: banca Nova Kreditna Banka Maribor (a doua ca marime), operatorul de telefonie Telekom Slovenija, producatorul de echipamente pentru ski Elan, compania aeriana Adria Airways si aeroportul din capitala.

Daca ne intoarcem in timp, observam ca astfel de incercari au fost facute si de Cipru sau de Grecia pentru a evita imprumutul de la Troica, optiune ce a devenit pentru ele, in scurt timp, „inevitabila”.

Mai este Europa sociala?

Masurile de austeritate au adus incalcari ale Constitutiei in unele state sau ale drepturilor omului, deoarece o parte din masurile de austeritate submineaza accesul populatiei la locuri de munca, servicii publice de sanatate, apa curenta sau energie. Astfel ca institutiile europene de creditare s-au expus posibilitatii de a fi trimise in judecata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Exista deja numeroase cazuri la nivel national in care cetatenii au dat in judecata statul pentru implementarea unor masuri impuse de creditorii internationali.

Mai mult de 10% din populatia Greciei traieste acum in saracie extrema, iar somajul in randul tinerilor a ajuns la o rata fara precedent de 59,3%. In ciuda masurilor de austeritate stricte, economia Greciei a scazut cu circa 25% si continua sa scada, iar datoria sa externa a scazut DOAR cu 1 miliard dupa 3 ani de austeritate severa.

De la inceputul anului, guvernul grec a intervenit de mai multe ori pentru a interzice grevele anti-austeritate: a intrerupt protestele de o saptamana ale marinarilor, au fost interzise grevele lucratorilor de la metrou, a emis un ordin de mobilizare civica pentru a le interzice profesorilor sa protesteze impotriva cresterii numarului de ore lucrate pe saptamana cu inca doua si a disponibilizarii a 10.000 de profesori din regimul part-time.

In martie, bancile din Cipru au fost inchise aproape doua saptamani din cauza retragerii masive de bani si pentru a preveni o prabusire a intregului sistem bancar. Ca efect populatia nu putea retrage decat o suma limita zilnica, iar magazinele solicitau plata chash la achizitionarea produselor. Ulterior, una din cele mai mari banci, Laiki, a fost inchisa, iar operatiunile bancare au fost drastic reduse la nivel national. Mecanismul European de Stabilitate a interzis, ca regula pentru acordarea imprumutului, recapitalizarea bancilor Laiki si Bank of Cyprus din fondurile destinate programului de ajustare economica.

Situatii de neconstitutionalitate se regasesc si in Portugalia, Romania sau Slovenia. In aprilie, eliminarea unuia dintre cele 14 salarii pe care angajatii publici le primesc intr-un an, reducerea cu 6,4% a pensiilor fostilor salariati ai statului, diminuarea ajutoarelor acordate somerilor si persoanelor bolnave au fost respinse de Curtea Constitutionala a Portugaliei. Planul guvernului roman de a reduce cu 15% pensiile a fost si el declarat neconstitutional in 2010, iar Curtea Constitutionala a Sloveniei a dat acelasi verdict anul trecut, in 2012.

In concluzie, programul de austeritate a fost pus in aplicare in cadrul unui sistem de protectie sociala lipsit de instrumentele necesare care sa absoarba somajul, reducerile salariale si cresterea taxelor. Viitorul ramane la fel de sumbru in cazul Greciei, stat care este in al saselea an de recesiune. Comisia Europeana estimeaza ca deficitul bugetar va fi de aproximativ 1,8% din PIB in 2015 si 2,2% in 2016.

Disensiuni in „Familia Troicii”

Cea mai mare provocare pe care masurile de austeritate o adreseaza statelor europene nu se refera la avalansa de taieri, reduceri si concedieri, ci la faptul ca statele, care se confrunta cu probleme acute la nivel economic, politic si social, vor avea de cantarit cu mare atentie optiunile pe care le au in incercarea de a-si redresa economia.

Deja s-au profilat scenarii conform carora FMI sa fie exclus din formula Troicii, astfel incat Europa sa-si rezolve singura problemele prin intermediul institutiilor si a mecanismelor existente si viitoare.

„In cele din urma, Europa trebuie sa inceteze sa mai apeleze la Fondul Monetar International ca sa ceara ajutor pentru crizele financiare si [trebuie] sa le abordeze folosindu-si propriile sale institutii”, a afirmat de curand Jorg Asmussen, un membru al consiliului executiv al BCE.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Cat costa un imprumut de la Troica

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”