Sari direct la conținut

Reflexul salivatiei la ministrii romani

HotNews.ro
Vlad Mixich, Foto: Cristian Stefanescu
Vlad Mixich, Foto: Cristian Stefanescu

​Sa nu creada cineva ca sistemul medical nu e important pentru politicienii care conduc Romania. Poate ca noi am uitat, dar ei nu uita ca prabusirea guvernului Boc a fost declansata de o controversa legata de reforma sanatatii.

Consilierii lor nu uita cat de mult poate fi influentata popularitatea unui ministru de rezolvarea unei crize a medicamentelor. Secretarele lor nu uita cat de importanta este aparitia sefului politic la taierea panglicii unei noi clinici.

Sistemul medical e important pentru politicienii romani, dar nu pentru ca ii poate mentine sanatosi pe alegatori, ci pentru ca ii poate mentine (sau nu) pe ei in functie.

In urma cu doi ani se discuta despre propuneri drastice de reformare a sanatatii si a aparut chiar proiectul unei noi legi. Astazi, tot despre propuneri radicale discutam si subiectele sunt aceleasi ca in vara lui 2011: pachetul de baza, salarizarea medicilor, introducerea asigurarilor private, salvarea Institutului Cantacuzino. Exact aceleasi!

Reforma sistemului medical romanesc seamana tot mai mult cu legenda mesterului Manole: ce se cladeste ziua, se surpa noaptea. Iar noi ramanem cu un sistem “parasit si neispravit, care e pustiu si urlă-a morţiu”.

Blestemul ce apasa asupra mesterilor care incearca sa reconstruiasca sistemul medical romanesc isi are originea intr-un fenomen malign pentru intreaga Romanie: guvernarea cu sondajul in mana. In acest tip de guvernare, sediul liderului nu se mai afla intr-un birou de inalt demnitar, ci in studioul de televiziune, acolo unde politicianul anunta in prime-time noile masuri.

Consilierii ii spun apoi, citind sondaje proaspete, ce simte audienta despre noua lege. Daca dă din coada, politicianul merge inainte. Daca nu, legea este ciuntita, amputata, pana ce telespectatorii se simt satisfacuti.

Intr-o democratie, poporul isi alege liber liderii, carora le delega puterea de decizie pe o durata determinata, urmand a-i penaliza sau rasplati in functie de cum a fost folosita aceasta putere.

Intr-o videocratie (termen lansat de Giovanni Sartori), deciziile politice sunt luate in functie de ce a simtit audienta, seara in fata micului ecran. Scopul final nu este guvernarea cetatii, ci gospodarirea popularitatii individului politic.

Videocratia este un mediu care favorizeaza grupuri de interese mici dar cu buzunare mari. Datorita potentialului financiar si de influenta, acestea pot ajunge relativ usor in acele emisiuni de mare audienta unde realitatea poate fi manipulata dupa chipul si placul platitorului.

Politicianul va reactiona intotdeauna cu promptitudinea cainelui lui Pavlov la presiunea astfel creata. Nu exista reflex mai puternic decat reflexul popularitatii la politicianul din videocratie.

Saptamana trecuta a izbucnit scandalul Institutului de Boli Cardiovasculare si Transplant de la Targu-Mures. Institutul este de fapt sectia de chirurgie cardiovasculara din interiorul spitalului muresean, dar care primise personalitate juridica pentru ca sefii clinicii sa poata deveni autonomi in interiorul spitalului.

Detaliu important pentru ca, doar astfel, puteau cumpara aparatura si derula diferite programe fara sa poata fi trasi la raspundere de conducerea spitalului. Personalitatea juridica a fost insa desfiintata in 2011, conducatorii clinicii redevenind chirurgi fara putere directa de decizie in zona licitatiilor.

Astazi, atat fostul director, profesorul Radu Deac (candidat PSD la parlamentarele din 2012), cat si actualul sef al clinicii, Horatiu Suciu (candidat PNL la localele din 2012), sustin public ca principalul motiv pentru care la Targu-Mures nu s-a facut in ultimul an transplant de inima este absenta personalitatii juridice a Institutului.

Insa fata de 2011, clinica de chirurgie cardiovasculara si-a pastrat integral toate dotarile ba mai mult, beneficiaza si de noile achizitii de aparatura complexa cu specific cardiovascular ale Spitalului din care face parte, pentru care s-au cheltuit doar in 2012 aproape 2 milioane de euro.

Profesorul Radu Deac a facut o declaratie emotionala in prime-time, vorbind despre inimile irosite care ar fi putut fi transplantate in ultimii doi ani. Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a cedat imediat presiunii astfel create, anuntand ca ia in calcul “reinfiintarea Institutului Inimii de la Targu Mures cu personalitate juridica”.

Ministrul nu s-a intrebat insa de ce, chiar in perioada in care Institutul avea aceasta personalitate juridica, Romania era tara in care se faceau cele mai putine transplanturi de inima din Europa: o medie de doar 7 transplanturi pe an in perioada 2008-2011 (despre situatia transplantului in Romania am scris in detaliu aici).

Videocratia functioneaza insa foarte eficient asupra politicianului roman care saliveaza prompt atunci cand becul popularitatii se aprinde.

Reforma in sistemul sanitar nu se poate face fara schimbari consistente. E imposibil, in contextul actual, sa fie impacata si capra si varza. Guvernul nu doreste, de exemplu, sa creasca taxele pe care romanii le platesc pentru asigurarea medicala? Atunci va fi nevoit sa reduca pachetul de servicii medicale. Defectul acestor masuri, altfel sanatoase daca sunt corect aplicate, este nepopularitatea lor. Politicianul care si le va asuma va pierde voturi pe termen scurt. Cine isi asuma astazi, in Romania, un astfel de risc?

Eugen Nicolaescu a semnat, in ultimele saptamani, protocoale de alianta cu toti actorii importanti din sistem: asociatii de pacienti, de medici, din zona industriei farma, etc. Dar o reforma reala nu va putea sa-i multumeasca pe fiecare dintre acestia, caci de actuala stare de fapt profita chiar anumite grupuri cu care ministrul incearca sa se alieze.

Daca doreste cu adevarat sa reformeze sistemul, ministrul Sanatatii (oricare ar fi numele lui) trebuie sa-si asume riscul nepopularitatii. Trebuie sa guverneze, nu sa se faca placut. Trebuie sa decida, nu sa cedeze.

Insa nu doar ministrul liberal al Sanatatii trebuie sa fie dispus sa-si asume acest risc, ci si seful sau pe linie directa: premierul social-democrat Victor Ponta. In contextul actualelor frictiuni PNL-PSD, intre Nicolaescu si Ponta nu exista pic de simpatie, ceea ce-l face pe primul cu atat mai mult expus videocratiei. Caci fara sprijin politic din partea primului-ministru, Eugen Nicolaescu poate fi oricand mazilit.

Insa responsabil de o noua surpare a reformei medicale va fi nu doar ministrul liberal, ci si premierul Victor Ponta. Iar a doua zi, ca in legenda mesterului Manole, va reincepe constructia in frunte cu cel de-al 23-lea ministru al Sanatatii din ultimii 22 de ani. Caci videocratia este cea care guverneaza astazi Romania si reflexul salivatiei la ministrii romani este intarit, seara de seara, la ora cinei cea de maxima audienta.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro