De ce mergem la scoala?

Ceea ce se intampla cu sistemul romanesc de educatie, de 23 de ani incoace – timp in care la conducerea ministerului s-au perindat aproape 20 de ministri, declansand aproape la fel de multe reforme radicale, pentru ca, nu-i asa?, ce-a facut cel dinainte era complet gresit – isi are una dintre explicatii in faptul ca n-am incercat niciodata – parinti, profesori, societate – sa raspundem la intrebarea din titlu.

O intrebare absolut deloc retorica. Orice sondaj ar dovedi asta cu varf si indesat. Sunt sigur ca majoritatea ar raspunde „Pentru ca e obligatoriu”.

Recent, am stat de vorba cu un domn absolut stimabil, din zona intelectuala, care mi-a pus cu sinceritate intrebarea „De ce i-or chinui pe copii cu istoria? Eu, unul, nu mai tin minte aproape nimic despre Mircea cel Batran!”

Chiar: de ce s-o face istoria in scoala, e clar ca marea majoritate a fostilor elevi nu stiu istorie. Iar cei care vor sa urmeze o meserie care presupune cunostinte de profil pot sa invete intr-o luna de studiu aplicat mai multa istorie decat retine un elev mediu dupa 12 ani de scoala!

Intrebarea pare perfect justificata, numai ca ridica o problema paradoxala: se poate repeta, cu egala indreptatire, referitor la oricare alta materie – exceptand scrisul, cititul, socotitul si sportul -, aruncand astfel in aer insusi ratiunile existentei unui sistem de invatamant primar, gimnazial si liceal.

E limpede de ce e nevoie sa stii sa scrii si sa citesti – ceea ce se rezolva intr-un total de cateva zeci de ore. E la fel de clar ca nu te poti descurca fara sa stii operatiile aritmetice elementare – alte cateva zeci de ore. In fine, de-a lungul intregii vieti e sanatos sa faci macar un pic de miscare fizica.

Dar fizica!? Pendulul lui Maxwell, constanta lui Planck, emisferele de Magdeburg!? Cam de cate ori ati avut nevoie de toate astea de cand v-au terorizat la scoala si pana azi?

Sau chimie! Formula amidonului, valentele libere, catalizatorii si alte lucruri de foarte mare importanta practica atunci cand esti sofer, violonist sau functionar public!

La ce sa-ti foloseasca geografia azi, cand agentiile de turism ti-o dau pe tava si Via Michelin iti deseneaza drumul pana la destinatie, ba iti mai spune si cat te costa?

In ce context ar putea fi util sa stii anii bataliilor lui Stefan cel Mare sau, mai tare, ce ocupatii aveau mayasii (in afara de a ne speria pe noi cu sfarsitul lumii)?

Inca o data: daca vrei sa devii medic, cata anatomie si chimie ai retinut din scoala inveti intr-o luna de vacanta – si similar pentru orice alta disciplina. Inclusiv limbile straine.

Cazuri speciale par sa fie romana si matematica. Dar hai sa fim seriosi: cati absolventi de liceu care nu dau la Litere mai stiu ce-i aia o subordonata predicativa sau cand se poate pune virgula inainte ori dupa „si”!? Cati studenti la Arte, Conservator, Istorie etc. si cati oameni fara facultate tin minte cum se obtine derivata unei functii!?

Ok. Sa ne tragem sufletul si sa tragem linie. Acest mod de a pune problema – utilitatea practica a notiunilor predate in scoala – dovedeste o profunda neintelegere a ratiunii pentru care exista scoala si este propriu, ma tem, unui procent foarte mare din populatie, inclusiv in randurile intelectualitatii.

Scoala NU are drept scop ca, in viata lui, fostul elev sa foloseasca in vreun fel faptul ca stie anii de domnie ai lui Stefan cel Mare, inaltimea lui Popocatepetl sau personajele principale din „Jocul ielelor”.

Mai mult, scoala nu are drept scop nici macar ca fostul elev sa tina minte aceste lucruri – fie ca-i folosesc, fie ca nu-i folosesc la ceva.

Scoala are drept scop principal si acoperitor construirea unui sistem de valori, a unei imagini generale despre lume – din care fac parte si domnitorii, si vulcanii si operele literare si foarte multe alte lucruri.

Al doilea scop al scolii este de a-i invata pe elevi sa invete, sa gaseasca informatii si conexiunile dintre ele, sa gandeasca logic, sa se construiasca si sa se defineasca pe sine, sa se formeze.

Al treilea motiv pentru care mergem la scoala este acela de-a intra in contact cu un mare numar de informatii din diverse domenii, acoperind o parte din capacitatile de filtrare, anliza, sinteza si stocare ale mintii noastre, la varsta maximei receptivitati. In mod inevitabil si natural, aceste informatii se DECANTEAZA in timp, iar ceea ce ramane devine baza intelectului fiecaruia dintre noi, temelia pe care se construieste tot ceea ce tine de inteligenta si cultura. ACESTA este sensul butadei „Cultura generala este ceea ce ramane dupa ce uiti tot ceea ce ai invatat”. Daca esti pus sa inveti o suta de nume, reusesti s-o faci poate pentru 50, peste un an vei mai stii 20, iar peste 10 ani – trei nume. Dar daca ti s-ar fi spus de la inceput doar aceste trei nume, in timp nu ramaneai cu nimic.

In fine, a patra ratiune de a fi a scolii este aceea de a oferi copiilor suporturile elementare, minimale, pentru ocupatiile ulterioare. N-ai cum sa ajungi sa-ti doresti sa fii chimist daca nu te-ai intalnit niciodata cu chimia, daca n-ai avut ocazia sa fii cucerit de experiente sau de logica dupa care se compun moleculele diferitelor substante.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

De ce mergem la scoala?

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”