Guvernul a prevazut alocarea sumei de 104 milioane lei pentru metroul din Drumul Taberei. Sursa banilor: posibile venituri obtinute din vanzarea  certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera

Premierul Victor Ponta a anuntat miercuri ca Executivul a adoptat o „OUG care ne permite să deblocăm încă 104 milioane de lei, acum, imediat, pentru lucrările de la Magistrala V a metroului Bucureşti”. Deblocarea „imediata” a acestei sume este incerta in conditiile in care si sursa banilor este incerta. Potrivit unui document postat pe site-ul Guvernului, a fost modificata o Ordonanta de Urgenta care stabileste cadrul institutional pentru scoaterea la licitatie a certificatelor de emisii de de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul UE. OUG a fost modificata astfel incat sumele obtinute din comercializarea acestor certificate sa poata fi utilizate pentru proiecte urgente. In acest context, „se propune alocarea sumei de 104.000 mii lei” in anul 2013 pentru Magistrala V. Problema este ca Romania nu se poate lauda cu vanzarile de astfel de certificate, concurenta fiind acerba in acest domeniu.

Practic, astazi, Guvernul a aprobat Ordonanta pentru modificarea si completarea OUG 115/2011 privind stabilirea cadrului institutional si autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finantelor Publice, de a scoate la licitatie certificatele de emisii de gaze cu efect de sera atribuite Romaniei la nivelul Uniunii Europene

„Prin prezenta ordonanta de urgenta se propune instituirea unui mecanism de finantare flexibil astfel incat sumele obtinute din comercializarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera sa poata fi utilizate pentru proiecte urgente care se incadreaza in categoria prevazuta de art. 10 alin. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 octombrie 2003”, precizeaza Guvernul.

Astfel, in timpul anului pe baza proiectelor si a sumelor anuale aprobate acestora de catre Guvern, Ministerele beneficiare pot solicita Ministerului Finantelor Publice majorarea, la o pozitie distincta, a veniturilor si cheltuielilor bugetului de stat precum si a bugetelor ordonatorilor principali de credite beneficiari, cu suma alocata finantarii proiectelor.

„Totodata, in vederea urgentarii acestor proiecte, se propune alocarea sumei de 104.000 mii lei Ministerului Transporturilor pentru finantarea in anul 2013 a proiectului de investitii „Magistrala V Metrou Etapa I-a Drumul Taberei – Universitate” in vederea decongestionarii traficului si a reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, acest proiect incadrandu-se in lista destinatiilor pentru care pot fi utilizate veniturile obtinute din comercializarea certificatelor prevazute de art. 10 alin. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 13 octombrie 2003”, mai arata Guvernul.

In timp ce lucrarile la metroul din Drumul Taberei au fost sistate ca urmare a reducerilor succesive la bugetul alocat, premierul Victor Ponta declara in repetate randuri, in doua sedinte succesive de guvern, ca „metroul de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei costa cat autostrada Comarnic – Brasov” si ca s-au semnat contracte de 1,2 miliarde de euro. In realitate insa, contractele incheiate pentru executia si consultanta metroului din Drumul Taberei ajung la „doar” circa 275 de milioane de euro, adica putin peste 1,2 miliarde de RON. Mai mult, intreg tronsonul din Drumul Taberei si pana la Universitate (deci nu doar pana la Facultatea de Drept) este estimat la 883 de milioane de euro in acordul cu Banca Europeana de Investitii, valoare ce reprezinta „metroul la cheie” dupa cum a recunoscut pentru HotNews.ro si ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.

• Vezi HARTA INTERACTIVA Cum a ajuns metroul din Drumul Taberei, cu contracte semnate de 275 de milioane de euro pentru executie, sa coste 1,2 miliarde de euro, „cat autostrada Comarnic – Brasov”, in declaratiile lui Victor Ponta

O scurta istorie a certificatelor de emisii de dioxid de carbon

Romania detinea, in urma cu un an, un surplus de 300 de milioane de unitati de emisii de dioxid de carbon (AAU-uri). Erau foarte valoroase in urma cu trei-patru ani, iar daca ar fi fost vandute atunci, Romania ar fi putut obtine cu usurinta circa 3 miliarde de euro. Intre timp, s-au devalorizat, mai ales in conditiile in care doar Rusia si Ucraina au un surplus de peste 9 miliarde de AAU-uri, in timp ce potentiala cerere la nivel mondial este de doar 200 de milioane de AAU-uri. Potrivit unei analize realizata de IDEAcarbon, surplusul inregistrat de Rusia si Ucraina reprezinta 75% din total.

Guvernul s-a mobilizat foarte greu si a reusit abia in 2011 sa elaboreze legislatia in acest domeniu. Insa, atunci, a aparut o alta problema. In august 2011, Comitetul de Conformare al Protocolului de la Kyoto a decis suspendarea Romaniei de la tranzactionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera. Motivul a fost insuficienta indeplinire a unor functii specifice ale Sistemului National pentru estimarea emisiilor de gaze cu efect de sera. Tranzactionarile au fost reluate in vara anului trecut. Atunci, ministrul mediului spunea ca Romania se afla in negocieri cu Austria, Japonia şi Franţa pentru vanzarea certificatelor. Astfel de negocieri se purtau si inainte de suspendarea de la tranzactionare. Apoi au existat incertitudini legate de limitarea perioadei de tranzactionare. Potrivit protocolului de la Kyoto, perioada de tranzactionare a surplusului de certificate de emisii de dioxid de carbon era 2008-2012, fara a mai putea fi reportate. Abia la sfarsitul anului 2012, s-a luat la Doha decizia reportarii, in anumite conditii, pentru perioada de angajament 2013-2020.

Fiecare stat inclus in Anexa B a Protocolului de la Kyoto are dreptul sa emita o anumita cantitate de emisii de GHG in conformitate cu cantitatea atribuita prin Protocol. Unitatile cantitatii atribuite (AAU) sunt efectiv inregistrate, tranzactionate si urmarite prin Registrului National al emisiilor de GHG (1 AAU = 1 tona CO2 echivalent). Cantitatea atribuita este proprietatea privata a statului roman.