UPDATE La lucrarile Consiliului European, Germania-Italia: 0-1. Dar Romania, cum a jucat? Care a fost mandatul Romaniei? Cat din el se regaseste in concluziile Consiliului?

Marea parte a informatiilor dupa ziua de joi se refera la disputa privind masurile pentru zona euro. Germania a trebuit sa faca niste concesii si, asa cum se exprima multi, a fost invinsa de Italia nu numai la fotbal, ci si la masa Consiliului European.Insa Romania ce a facut, a jucat, a stat pe banca de rezerve si a intrat in ultimele 5 minute? Ce mandat a avut? Si cat din mandat se reflecta in concluzii? Si cum ne pozitionam referitor la cedarea de suveranitate, la crearea unei uniuni fiscale, financiare?

Urmaresc au atentie desfasurarile Consiliilor Europene si mai ales urmaream, atunci cand mergea presedintele Basescu, declaratiile lui de la plecare si apoi de dupa terminarea Consiliului. Declaratiile alea sterile, fara sange pe pereti, fara suculenta atacurilor interne. Va marturisesc ca ieri mi-au lipsit.

Si cand am primit un telefon de la un coleg de presa din delegatia premierului care ma intreba care este mandatul pentru Consiliu, ca nici lor nu li se comunicase, mi-am spus ca e groasa treaba. Am coroborat informatii date de Ministerul Afacerilor Europene de-a lungul ultimelor saptamani, de dupa Consiliul Afaceri Generale de luni si i-am zis cate ceva despre care cred ca e mandatul.

As vrea insa sa va atrag atentia asupra a ceea ce a spus presedintele ieri. Asteptam de la el o lamurire, asa cum a facut-o intotdeauna, asupra obiectivelor din mandatul Romaniei. Si el a aratat de ce e important Consiliul pentru Romania, n-a zis insa si pozitia Romaniei asupra acestor teme. Nu aveam cum s-o zica, o asteptam de la premier, care era seful delegatiei, nu?

• Agenda Uniunii Europene de astazi este mult mai subtila decat pare. Aduceti-va aminte ca, de mai bine de un an si jumatate – si, probabil, trebuie sa ma scuzati ca imi arog acest drept de a sustine ca am fost unul dintre liderii UE care au spus ca solutia noastra pentru viitor este crearea Statelor Unite ale Europei. In mod subtil, documentul care se va discuta astazi si nu va aparea in concluzii este despre cedare de suveranitate. Este, de fapt, cel mai important subiect, care nu este parte a concluziilor.
• Sigur, el nu este asa intitulat, dar se va vorbi despre control bugetar, se va vorbi despre unificarea fiscalitatii, se va vorbi despre prioritizarea la nivel european a investitiilor, se va vorbi de cresterea autoritatii Bancii Centrale Europene, deci suntem in sfera pe care Articolul 80 o atribuie indiscutabil Presedintelui, aceea care vizeaza suveranitatea. Repet, nu veti vedea scris in documente ceva despre suveranitate, dar se vor pune bazele discutiilor despre o mai puternica integrare. Practic, asta inseamna o mai puternica integrare a statelor.
• Este posibil sa se lanseze in discutie si posibilitatea alegerii directe de catre cetatenii europeni a unui lider al Uniunii. Sigur, discutiile sunt incipiente, dar este clar ca ideea unei integrari tot mai rapide, tot mai puternice, a unei integrari economice, fiscale, bugetare, bancare, politice, este in substratul acestei agende si trebuie sa ai experienta necesara sa o intelegi si sa o abordezi.

Care este pozitia Romaniei privind o Uniune Europeana mai integrata politic, economic, fiscal, financiar, care este pozitia Romaniei referitor la cedarea suveranitatii catre Bruxelles? Intr-o conferinta saptamana trecuta am aflat pozitia ministrului afacerilor europene, Leonard Orban, insa este o opinie personala sau o pozitie a statului roman? In mod cert, cred ca e prima varianta. Leonard Orban crede ca este nevoie de o integrare politica mai profunda, pentru a fi posibila integrarea economica, fiscala si financiara.

Pe de alta parte, este si pozitia exprimata de presedintele Traian Basescu, in repetate randuri, care a vorbit despre Statele Unite ale Europei. A adoptat si premierul Victor Ponta aceasta viziune? Este de acord cu acest concept de Statele Unite ale Europei?

Probabil ca ne va lamuri in zilele viitoare. Inteleg ca saptamana viitoare se va adresa camerelor reunite ale Parlamentului si presupun ca atunci, in timp ce va prezenta si concluziile de la Consiliu, vom afla mai multe si despre viziunea sa asupra UE. E mai apropiata de cea a Angelei Merkel? Ma indoiesc. E mai apropiata de cea a lui Hollande?

Am urmarit cu atentie declaratiile premierului si am incercat sa deduc elementele de mandat si pozitia noastra in functie de temele discutate.

Inteleg ca prezentarea recomandarilor de tara facute de Comisia Europeana a fost una buna la adresa Romaniei, si nici n-ar fi prea greu daca suntem disciplinati si respectam, de fapt, ceea ce ni s-a spus: tintele si obiectivele asumate in memorandumul cu FMI, CE si BM. Iata ce a spus aseara premierul, cu mentiunea ca astazi nu a facut decat sa isi arate, din nou, satisfactia pentru faptul ca eforturile Romaniei au fost apreciate.

• Sunt discutii extrem de complexe. As vrea doar sa anunt doua vesti bune pentru Romania: in ceea ce priveste recomandarile specifice de tara facute de domnul Barroso, in cazul Romaniei s-a apreciat respectarea si incadrarea in coordonatele pe care le avem, iar principala recomandare a fost destul de clara si simpla, aceea de a pastra aceasta incadrare si obligatiile asumate.

• A doua veste buna este discutia de principiu asupra cadrului financiar multianual. Aici, Romania si-a manifestat sustinerea fata de propunerea Comisiei, o propunere pe care o consideram avantajoasa pentru Romania. Romania, in 2014-2020, nu va avea fonduri europene reduse, nici in ceea ce priveste politica agricola comuna, nici in ceea ce priveste fondurile structurale (n.r. asta ar fi o veste excelenta, insa nu sunt sigura ca premierul nu se grabeste in a afirma asta, in conditiile in care nu au inceput inca, in negocierile privind bugetul 2014-2020, discutiile privind sume). Evident ca tine foarte mult si de noi. Este obligatia noastra de a ne imbunatati capacitatea de absorbtie a fondurilor europene.

• Domnul Barroso a apreciat eforturile din ultimul timp ale Romaniei pentru imbunatatirea absorbtiei. De asemenea, va exista o flexibilitate in ceea ce priveste realocarile de fonduri, in cadrul anvelopei disponibile pentru Romania. In rest, discutiile despre pactul de crestere economica vor continua in aceasta noapte.

Dimineata, la sosirea la Consiliu, s-a referit la Pactul de crestere si creare de locuri de munca, un acord prin care 120 de miliarde de euro s-ar fi pus la dispozitie pentru masuri de crestere pe termen mediu. Numai ca acesti bani ar urma sa vina din trei surse: obligatiuni emise pentru finantarea unor proiecte specifice (project bonds – 5 miliarde), fonduri structurale realocate (55 de miliarde) si capital pentru investitii de la BEI.

Joi seara, BEI a mai primit o crestere de capital de 10 miliarde de euro, care creste capacitatea bancii de imprumut cu 60 de miliarde, insa fondurile structurale realocate sunt o problema. In sensul in care gandirea statelor mari – si a Frantei al carui presedinte a avut ideea acestui pact de crestere – este ca fondurile europene necheltuite de statele membre – si Romania este campioana in acest sens – sa fie directionate spre statele care are au nevoie de stimulente. Adica luam de la saraci si dam bogatilor nechibzuiti?

Iata ce-a zis premierul despre acest document: „Aflam faptul ca exista un consens si un acord pentru pactul de crestere. Era absolut necesar ca o tara ca Romania, care a aplicat toate masurile de austeritate si care se incadreaza in tot ceea ce a negociat cu institutiile financiare internationale, sa aiba un semnal la nivel european ca exista solutii de crestere economica si creare de locuri de munca„.

Ramane sa vedem in ce forma este acest pact si care sunt beneficiile pentru noi in acest sens. Sper ca ne va explica premierul in curand, de la Bruxelles.

UPDATE: Premierul Ponta a raspuns intrebarii care ma interesa cel mai mult, referitoare la realocarea fondurilor structurale. Sublinierea ca este vorba despre cele dezangajate este importanta. Adica banii pe care nu mai reusesti sa ii contractezi/cheltui in perioada data.

Sigur, Romania va contribui din greu la aceasta sursa de finantare a Pactului de crestere, pentru ca, daca pana acum n-am avut fonduri dezangajate, riscul pe 2012 este crescut, insa grosul il vom pierde in 2013.

Intr-un interviu pentru HotNews.ro, Leonard Orban spunea ca, pentru a nu avea fonduri dezangajate in 2013, adica a nu pierde banii pentru ca nu i-am cheltuit, „va trebui sa absorbim sume semnificative, intre 5 si 6 miliarde, in functie de cat absorbim in acest an”. Tinta pentru acest an a fost de 6 miliarde, insa din cifrele existente la acest moment, este foarte greu de crezut ca ea va putea fi atinsa. Asa ca in 2013 va trebui sa cheltuim chiar mai mult decat cifrele avansate de ministrul Afacerilor Europene, iar la performantele noastre, concluzia este una simpla.

Prin urmare, pana la urma, faptul ca Romania nu s-a opus sau n-a avut de comentat la aceasta sursa de finantare a Pactului, pare chiar fireasca. Sunt bani pe care, oricum, i-am pierde, ca sa-l citez pe premier.