O idee pentru primul ministru. Cum putem absorbi 100% din fondurile europene

„Trebuie sa spun ca exista o administratie greoaie si aceasta a fost cea mai mare provocare, simplificarea, responsabilitati clare. Acest lucru inseamna ca, la sfarsitul zilei, aveti nevoie de o persoana care sa-si asume responsabilitatea individuala, care sa poata primi aplauze, dar care risca sa-si piarda si slujba. Avem nevoie de acest tip de conducere la orice nivel pentru a avea succes”, a declarat luni Johannes Hahn, comisarul european pentru politici regionale, aflat in vizita in Romania.

„Conform calculelor noastre, Romania ar trebui sa primeasca cel putin aceeasi suma de bani (in exercitiul bugetar 2014-2020 -n.r). pentru a-si continua toate proiectele incepute, care trebuie sa imbunatateasca conditiile de trai ale cetatenilor romani. Prin urmare, este foarte important pentru Romania sa demonsteze ca poate utiliza fondurile existente”, a spus Hahn, care a avansat si un barem de absorbtie pentru 2012: „Doar pentru acest an ar fi necesar sa primiti plati de peste 30 milioane euro sau 131 milioane lei pe saptamana, pana la finele anului 2012, pentru a indeplini toate criteriile”.

Vorbe goale. Romania are un grad de absorbtie de 7,4% pe fondurile structurale si de coeziune. Chiar daca acel om de care vorbeste Comisarul European exista – Leonard Orban – si luand in considerare faptul ca avem acum un grad de absorbtie dublu fata de momentul in care a preluat conducerea Ministerului Afacerilor Europene, cred ca nu ne putem bucura. Romania – si alte tari de coeziune – nu-si vor putea mari capacitatea administrativa intr-un timp atat de scurt, astfel incat sa poata creste substantial rata de absorbtie. Consider ca ar trebui sa achiesam la ideea propusa initial de Benedicta Marzinotto (A European Fund for Economic Revival in crisis countries, Bruegel Institute, 02.2011) si dezvoltata ulterior de alti experti in domeniu.

Cred ca trebuie sa plecam de la cateva premise, fiind evident ca in cele mai optimiste scenarii vom absorbi 50% din fondurile alocate:

1. Sume consistente de bani nu vor putea fi absorbite, si nu numai de tara noastra. Principalii beneficiari ai fondurilor structurale si de coeziune de la UE mai au de absorbit sume considerabile din fondurile alocate pentru perioada 2011-13 (Ungaria 18,3% din PIB, Cehia 13,2%, Grecia 6,9% si Portugalia 9,2% din PIB). Romania are angajamente restante de 12,6% din PIB pana la sfarsitul perioadei de programare financiara.

2. Nu exista „salturi” substantiale in ceea ce priveste cresterea ratei de absorbtie. Exista o diferenta mica in ceea ce priveste procentul calculat ca angajamente restante / total alocari initiale in primii patru ani din perioada de programare 2000-2006, comparativ cu perioada 2007-2013.

3. Multe dintre tarile cu rate reduse de absorbtie au nevoie de ajustari fiscale largi, fiind putin probabil ca vor putea crea spatiu fiscal necesar asigurarii cofinantarii pentru absorbtia completa a banilor europeni.

4. Singura solutie structurala pentru a rezolva problema datoriilor in aceste tari este atingerea unor ritmuri de crestere economica ridicata (greu de realizat, studiile evidentiind reducerea la jumatate a ratei de crestere a PIB potential postcriza). De aici necesitatea unor investitii majore in sectoarele care exporta, in infrastructura, capital uman si de cercetare, domenii cu valoare adaugata ridicata.

Algoritmul pentru absorbtia 100% a fondurilor structurale si de coeziune de catre Romania poate fi urmatorul:

Primul pas. Negocierea recalibrarii fondurilor UE destinate Romaniei (mentinerea sumei totale alocate Romaniei dar modificarea structurii acestora predominant catre programele care rezolva deficiente structurale si aduc plus de competitivitate).

Al doilea pas. Romania va propune crearea unui Fond de Crestere Economica si Dezvoltarea Infrastructurii pentru tarile de coeziune, fond ce va fi constituit din angajamentele restante la 31 dec 2011, aferente alocarilor totale ale perioadei 2007-2013, pentru anumite tipuri de proiecte (de exemplu, cele legate de infrastructura si mediu dar si pentru dezvoltarea resurselor umane).

Al treilea pas Pentru aceste proiecte, Romania va avea initiativa si va face lobby ca tarile de coeziune sa delege temporar decizia de gestionare a fondurilor UE catre Comisia Europeana. Se va propune crearea unei agentii care sa asiste tehnic CE in acest proces. Concomitent, se va propune eliminarea cofinantarii din bugetele nationale a acestor tipuri de proiecte (Daca CE refuza propunerea de eliminare a cofinantarii, se va aplica solutia alternativa: CE si statele membre vor negocia cu BEI, BM s.a. acordarea de imprumuturi cu dobanda redusa pentru cofinantarea proiectelor europene interregionale – se poate cofinanta pana la 50%). Oricum, nu are rost ca CE sa tina cu dintii de cofinantare ca buna garantie ptr calitatea ridicata a proiectelor din moment ce decizia va fi la Bruxelles. BEI, BM s.a. precum si agentia nou creata vor asigura si asistenta tehnica pe toata perioada derularii proiectelor.

Ce avantaje are Romania? Cheltuirea 100% a fondurilor structurale si de coeziune alocate Romaniei. Conectarea Romaniei la retelele europene de transport sau/si la reteaua europeana de cercetare dezvoltare sau/si conectarea sistemului de invatamant romanesc la retelele educationale europene; obligativitatea prioritizarii proiectelor de infrastructura pe care le va dezvolta Romania, prin negocieri cu CE; eliminarea cofinantarii va permite alocarea complementara a unor sume din bugetul national pentru aceleasi proiecte strategice; centralizarea temporara a deciziei la nivelul UE va reduce pretul lucrarilor si va asigura un minim decent de calitate (efect aparut prin monitorizarea de catre agentia nou infiintata si autoritatile romane a calitatii lucrarilor pe tot parcursul derularii lor); reducerea riscului de frauda cu banii europeni; predictibilitate si stabilitate in dezvoltarea unor proiecte mari, indiferent de ciclul electoral; efecte de multiplicare mari, ritmuri de crestere economica cu 1-2 puncte procentuale peste cele prognozate in prezent; reducerea impactului negativ al efectului centru periferie; micsorarea decalajelor fata de tarile UE.

Solutia ar trebui sa convina si tarilor dezvoltate din UE pentru ca o imbunatatire a infrastructurii ar conduce la o piata de consum si de investitii mult mai solvabila decat cea de acum. Este doar unul dintre avantaje.

Asta nu inseamna ca nu respect opiniile privind imbunatatirea sistemului de absorbtie al fondurilor europene din Romania. Solutiile sunt ok dar in opinia mea constituie o terapie graduala, care ne va ajuta doar marginal. Eu cred ca nu avem prea mult de ales. Pierdem minimum 10 miliarde de euro sau transferam temporar decizia la Bruxelles si luam banii.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

O idee pentru primul ministru. Cum putem absorbi 100% din fondurile europene

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”