Cât de bogați sunt românii și România față de ceilalți europeni? Ce spune un studiu coordonat de Florin Georgescu

Un studiu elaborat de un colectiv condus de primul vice-guvernator BNR Florin Georgescu recomandă „legiferarea și aplicarea impozitului progresiv pe veniturile și averile globale ale cetățenilor”, după ce a analizat avuția națională pe locuitor și activele financiare și nefinanciare ale populației. În România, indicatorul privind avuția națională nu s-a mai publicat de către autorități începând cu anul 1990.

Economiile a 59.500 de români sunt de 100 ori mai mari decât depozitele altor 14,1 milioane de cetățeni

Activele financiare ale populației înregistrează o majorare pronunțată, respectiv de 8 ori (cu 112 mld euro). Acestea sunt polarizate foarte accentuat, această caracteristică fiind demonstrată de distribuția depozitelor, astfel că 0,4% dintre deponenți ( 59.500 persoane) cumulau, la finalul trimestrului III al anului 2022 o proporție de 26% (64,6 mld lei) din totalul depozitelor cetățenilor, deținând în medie 1,08 mil lei pe persoană, respectiv echivalentul a 220 mii euro.

La polul opus se situează 99,6% din deponenți (14,1 mil persoane) care posedă 74% din depozite, suma medie economisită de aceste persoane fiind de 11.000 lei, respectiv echivalentul a numai 2.200 euro.

Activele nefinanciare sunt reprezentate de bunuri cum ar fi locuința diferite construcții, terenuri agricole/ forestiere, mobilier, automobilul, alt tip de vehicule, bijuterii, tablouri, precum și de bunuri de folosință îndelungată cu diverse întrebuințări

Active financiare sunt cele sub forma numerarului, depozitelor la bănci, acțiunilor și participațiilor la diferite firme, creanțe, totalul acestora diminuându se cu valoarea obligațiilor de achitat (inclusiv credite bancare).

Numerarul deținut de populație a crescut de 12,4 ori în echivalent euro (de la 0,9 mld euro la 11,2 mld euro), mai rapid decât economisirea populației la bănci, care a crescut de numai 9,1 ori (de la 6 mld euro la 55 mld euro)

Cauzele majorării semnificative a numerarului sunt reprezentate și de tendința unui număr tot mai mare de cetățeni (inclusiv prin intermediul firmelor) ca, pe fondul caracterului lax al legislației, să desfășoare operațiuni economice necontabilizate, veniturile astfel obținute neputând fi justificate în raport cu băncile în scopul constituirii depozitelor tezaurizare sub diferite forme, multe dintre ele inedite, și la alimentarea, în cadrul unui cerc vicios, a economiei informale.

Avuția națională pe locuitor a crescut, în perioada 2003- 2019 la 32.700 euro, de 2,9 ori / Media UE 27 e la 102.000 euro, fiind de 3,1 ori mai mare

România se plasează în privința acestui indicator, pe locul 24 din UE 26 (doar înaintea Bulgariei, cu 28.300 euro pe locuitor, și a Greciei cu 21.200 euro, Polonia având derogare privind raportarea către Eurostat.

Primele țări din UE 27 referitor la avuția pe locuitor, cu valori ale indicatorului semnificativ peste media europeană, sunt Luxemburg- 286.000 euro, Danemarca- 212.000 euro, Austria – 187.000 euro, Olanda – 176.000 euro și Germania – 163.000 euro.

Activele nefinanciare pe locuitor

Nivelul acestor active s a majorat de 3,2 ori (de la 12.000 euro în 2003 la 38.000 euro în 2019. Media UE 26 este de 100.900 euro pe locuitor, respectiv de 2,7 ori mai mare decât în România, noi fiind pe penultima poziție în ierarhia europeană (locul 25 din 26 de țări), doar înaintea Bulgariei.

Pe primele locuri în ceea ce privește acest parametru, se plasează Luxemburg, Irlanda, Austria, Danemarca și Suedia.

Când măsoară avuția națională, Banca Mondială, FMI, OECD, se uită la următoarele componente:

• 1. Capitalul produs sau fizic ( căi ferate, porturi, locuințe, utilaje, infrastructură)

• 2 Capitalul financiar (conturi bancare, acțiuni, obligațiuni, creanțe bănești etc )

• 3 Capitalul natural ( terenuri agricole, zăcăminte minerale)

• 4 Capitalul uman (cuprinde cunoștințele, aptitudinile și capacitățile colective ale populației, reprezentând rezultatul învățării pe tot parcursul vieții)

• 5. Capitalul social (include normele și comportamentele care definesc interacțiunile dintre membrii societății, inclusiv elemente fundamentale precum drepturile, legile, incluziunea socială și guvernanța)

Avuția financiară pe locuitor

Indicatorul prezintă un nivel negativ, reprezentând în fapt o datorie financiară netă pe locuitor de 5.100 euro (creștere de 7,7 ori), această datorie diminuând avuția națională a țării.

Deoarece avuția nefinanciară pe locuitor este de 37.800 euro, iar cea financiară de minus 5.100 euro, rezultă că avuția națională totală pe locuitor se situează la 32.700 euro, așa cum s a menționat anterior.

Aceste evoluții reflectă dependența în creștere a țării noastre de finanțarea externă, inclusiv de investițiile străine directe, ceea ce exprimă o vulnerabilitate sistemică.

Avuția națională pe locuitor – corelație cu PIB și datoria publică

În Zona Euro (care domină UE), avuția națională (+3,2% variație medie anuală) crește mai repede decât Venitul Național Disponibil Brut (VNDB). În România și în alte țări emergente europene e invers: VNBD sporește mai rapid decât avuția națională (ex: în cazul României avuția națională se majorează cu 6,9%, iar VNBD cu 9,5% în medie pe an.

Totodată, datoria publică, în echivalent euro, s-a majorat, în același interval, cu o rată de 15,2% pe an, ceea ce reprezintă de 1,6 ori mai mult decât sporul VNBD anual. Motivele acestor evoluții sunt reprezentate și de evaziunea fiscală și economia informală.

Propuneri de soluții, în opinia autorilor studiului

• Conceperea unor politici economice sectoriale, demografice și de îmbunătățire a educației populației cu impact favorabil asupra componentelor avuției naționale

• Acțiunea autorităților competente autohtone privind includerea în cadrul avuției naționale a terenurilor și clădirilor (după finalizarea cadastrului precum și a resurselor naturale (pe baza identificării și evaluării acestora conform practicii europene)

• Digitalizarea instituțiilor publice, îndeosebi a Ministerului Finanțelor, a ANAF și integrarea lor în cadrul unui sistem de protecție a avuției naționale împotriva erodării acesteia din cauza pierderilor provocate de factori subiectivi.

• Legiferarea și aplicarea impozitului progresiv pe veniturile și averile globale ale cetățenilor, ceea ce va crea posibilitatea creșterii transparenței avuției individuale și a reducerii semnificative a disparităților economico-sociale

• Întărirea disciplinei de plăți în economie și diminuarea drastică a evaziunii fiscale, aceste măsuri fiind de natură să sporească performanțele economiei reale crească veniturile statului reducă deficitul bugetar încetinească majorarea datoriei publice și să prevină erodarea activelor financiare, majorându se volumul acestora și, implicit, avuția națională a țării

Vezi aici sinteza studiului