Un nou test de memorie poate estima riscul de demență
O cercetare publicată recent în jurnalul medical al Academiei Americane de Neurologie oferă o un nou instrument capabil să prezică un viitor posibil declin cognitiv la persoanele fără probleme de gândire sau de memorie. Este vorba despre un simplu test de memorie, care, în funcție de rezultatul obținut, poate sesiza chiar și semnele subtile ale deficienței cognitive precoce, cele care sunt indicatori ai viitoarelor probleme de memorie.
„Testele de memorie sunt folosite de zeci de ani, rezultatele slabe obținute de pacienți fiind legate de deficiențe cognitive ușoare și demență”, potrivit dr. Irina Skylar-Scott, neurolog cognitiv și comportamental la Stanford Health Care și profesor asistent la Universitatea Stanford. Testele la care se referă dr Skylar sunt însă efectuate persoanelor care deja prezintă semne ale deficienței cognitive, pentru a stabili mai degrabă gradul de afectare.
Având în vedere concluziile recentului studiu, pentru viitoarele cercetări care vor viza medicamentele care să prevină boala Alzheimer ar putea fi selectate persoanele care prezintă un risc ridicat de îmbolnăvire. În plus, acestea vor putea fi sfătuite cu privire la tratamentele necesare pentru a combate declinul cognitiv, dar și cu privire la oportunitatea unor modificări în stilul de viață, care să devină unul sănătos.
Indicatorul care prezice peste câți ani s-ar putea instala demența
Testul de memorie pe care oamenii de știință l-au dezvoltat și aplicat, a împărțit participanții în subcategorii, în funcție de rezultat, respectiv de stadiul de afectare al memoriei, acest sistem fiind denumit sistem SOMI.
Cercetătorii au recrutat 969 de persoane, cu o vârstă medie de 69 de ani, care aveau o cogniție normală la începutul studiului. Toți subiectii au finalizat un test simplu de memorie care le-a cerut să identifice și să-și amintească articole aparținând diferitelor categorii. În funcție de scorurile obținute, aceștia au fost împărțiți în cinci grupuri și au fost urmăriți timp de până la 10 ani.
În urma testării, cercetătorii au descoperit că 47% dintre subiecți erau în stadiul zero, adică nu aveau nicio problemă de memorie, 35% erau în stadiul unu și 13% erau în stadiul doi, însemnând că aceștia au întâmpinat unele dificultăți în reamintirea informațiilor. Ceea ce, pe baza modelelor de predicție, însemna că pot dezvolta demență în urmatorii cinci până la opt ani.
Aproximativ 5% dintre participanții la studiu se aflau în stadiile trei și patru, însemnând că au avut probleme în a-și aminti toate elementele, chiar și atunci când au le-au fost oferite indicii. În cazul acestor categorii, aflate în stadiile trei și patru, demența este și mai aproape, la doar unul până la trei ani distanță.
Cercetarea a relevat faptul că, până la sfârșitul perioadei de studiu, 234 de persoane (un procent de 24%) din întregul grup au dezvoltat declin cognitiv. În comparație cu grupul aflat în stadiul zero, cei din stadiile unu și doi au avut de două ori mai multe riscuri de a dezvolta deficiențe cognitive. Pe baza calculelor lor, cercetătorii au estimat că 72% dintre oamenii din stadiul trei și patru, 57% din stadiul doi și 21% din stadiul unu ar putea dezvolta tulburări cognitive după 10 ani.
Sistemul SOMI, util neurologilor în diagnosticarea și îngrijirea pacienților
Pentru a determina stadiul în care se aflau subiecții la finalul studiului, li s-au arătat patru cartoane și li s-a cerut să identifice elementele din imagine (de exemplu, un strugure) împreună cu categoria în care se afla articolul (adică fructe). Apoi li s-a cerut să-și amintească elementele, ceea ce i-a ajutat pe cercetători să evalueze capacitatea fiecărei persoane de a-și aminti și de a prelua informații. Celor care au uitat articole, le-au fost oferite ca indicii categoriile din care ele făceau parte, pentru a vedea dacă era afectată memoria și capacitatea ei de stocare.
Având în vedere rezultatele studiului, cercetătorii susțin utilizarea sistemului SOMI pentru a prezice riscul viitor de afectare cognitivă. „Un test screening non-invaziv care să stratifice viitoarele pierderi de memorie și riscul declinului cognitiv ar fi de mare folos pentru medicii neurologi care diagnostichează și îngrijesc persoane cu demență”, a afirmat Clifford Segil, neurolog la Providence Saint John’s Health Center.
Detectarea precoce a deteriorării cognitive poate preveni declinul în viitor
Detectarea precoce a tulburărilor cognitive, în special în cazul bolii Alzheimer, poate ajuta oamenii să combată problemele de memorie pe termen lung. Acest lucru este foarte important și util în condițiile în care realitatea este îngrijorătoare, ratele declinului cognitiv fiind într-o creștere rapidă. Cercetările anterioare au descoperit că testele care evaluează memoria episodică (evenimente, liste de cuvinte și povești), memoria semantică (informații faptice), atenția și viteza mentală pot prezice progresia către demență. Teste neuropsihologice, precum sistemul SOMI, pot fi folosite pentru a ajuta medicii să descopere pacienții care ar putea fi expuși riscului de declin cognitiv în viitor.
„Pierderea episodică a memoriei este una dintre caracteristicile clinice de bază ale bolii Alzheimer”, a afirmat Irina Skylar-Scott, neurolog cognitiv și comportamental la Stanford Health Care.
Medicamentele și modificările stilului de viață pot menține creierul sănătos
Pacienții cu rezultate slabe la testele în sistemul SOMI pot fi supuși ulterior unui screening al biomarkerilor pentru a se stabili cât de mare este riscul și dacă sunt necesare unele intervenții (medicamente sau modificări ale stilului de viață) care să promoveze îmbătrânirea sănătoasă a creierului. Testele suplimentare sunt necesare deoarece, ocazional, declinul cognitiv este cauzat de probleme metabolice precum hipotiroidismul. De asemenea, imagistica poate ajuta medicii să stabilească dacă pierderea memoriei este cauzată de tumori cerebrale, accidente vasculare cerebrale sau infecții.
Orice persoană care se confruntă cu probleme de memorie, fie că sunt ușoare sau severe, ar trebui să fie evaluată cât mai curand de un medic neurolog, acesta putând stabili dacă pierderile de memorie sunt în limitele acceptate de vârstă sau reprezintă ceva mai grav.
Care sunt factorii de risc ai demenței
Demența este un termen pentru un grup de mai multe boli care afectează memoria, gândirea și capacitatea de a efectua activități zilnice. Boala afectează în principal persoanele în vârstă și se agravează în timp. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, riscul de a dezvolta demență este mai crescut în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, a celor care suferă de hipertensiune arterială, care sunt supraponderali sau obezi, a fumătorilor și consumatorilor de alcool, a celor inactivi din punct de vedere fizic (sedentari), izolați social sau care suferă de depresie. În afara faptului că poate fi o consecință firească a îmbătrânirii, demența poate fi cauzată și de o serie de boli care, în timp, distrug celulele nervoase și duc la deteriorarea funcției cognitive. Demența are impact fizic, psihologic, social și economic, nu numai pentru pacienți ci și pentru îngrijitori, familie și societate în general.
Semnele timpurii ale demenței
Tocmai pentru că demența nu este o boală specifică ci mai degrabă un termen general pentru o serie de probleme de afectare a memoriei, gândirii și capacității de a lua decizii în viata de zi cu zi, debutul acesteia poate să difere.
Cu toate astea, potrivit SmartLiving.ro, există unele semne timpurii care trebuie să îngrijoreze și să grăbească adresarea la un neurolog, în vederea unei evaluări. Aceste semne includ:
-lipsa siguranței în privința propriilor acțiuni (persoana nu își mai amintește, de exemplu, dacă a încuiat ușa de la intrare sau a închis aragazul);
-necesitatea de a nota într-un calendar ce are de făcut în ziua respectivă;
-dependența de lista de cumpărături;
-dificultăți de exprimare în cadrul unei conversații (imposibilitatea de a-și găsi cuvintele potrivite);
-uitarea numelor unor persoane cunoscute sau ale unor date importante, cum ar fi, de exemplu, zilele de naștere ale membrilor apropiați ai familiei.
Referitor la temuta boală Alzheimer, care este tot un tip de demență, dr. Anamaria Ciubară, medic psihiatru, a declarat pentru SmartLiving.ro că primele simptome de demență Alzheimer sunt legate, mai ales, de afectarea memoriei recente, fără să existe indicii privind regresul cognitiv și că studiile au arătat, în general, o incidență mai mare a acestei afecțiuni în rândul femeilor.
Deși în prezent încă nu se poate vorbi despre tratamente care să vindece diferitele forme de demență, există însă molecule eficiente în împiedicarea evoluției bolii.
Pe lângă folosirea acestor tratamente, de o importanță semnificativă sunt menținerea pacientului în mediul familial și efectuarea de activități care să-i stimuleze memoria și să-i antreneze aptitudinile cognitive, cum ar fi lectura, rezolvarea jocurilor de tip integrame sau cuvinte încrucișate, evocarea unor amintiri prin vizualizarea de imagini.
Sursa foto:
INTERVIURILE HotNews.ro