Frumoasa adormita, Televiziunea Romana

Incremenita in proiecte de reformare neduse la capat, TVR taraste de doua decenii cocoasa unei istorii de compromisuri, de replieri politice si de manevre financiare suspecte de-a lungul anilor, o cocoasa in care salasluiesc peste trei mii de angajati la fel de inamovibili ca judecatorii Curtii Constitutionale. Esecul unei legi (vezi proiectul deputatei Raluca Turcan) care sa elibereze televiziunea din imbratisarea toxica a politicului a dus la ratarea unei bune premise de schimbare. Nu sunt asadar de invidiat cei care au preluat in iulie 2010 o televiziune cu sase canale, cu deficit de miliarde in buget si s-au angajat sa faca ceva nou, intr-un context de ostilitate interna, de constrangeri financiare si de provocari tehnologice. Presedintele-director general, Alexandru Lazescu si echipa sa promiteau atunci o schimbare a strategiei TVR ca serviciu public, cu accent pe “interactivitate şi dezbateri publice menite să încurajeze jurnalismul responsabil, de calitate”, pentru a face diferenta intr-un moment de erodare a credibilitatii mass-media si pentru a atrage un public nou. Comunicarile publice ale TVR au ocolit, prudent, cuvantul “reforma”.

La un an de la preluare, procesul de innoire a grilelor se misca in ritmul greoi specific Televiziunii Romane, metabolism impiedicat de o surda rezistenta la schimbare, de puzderia de aranjamente personale si de (in)fidelitati politice, de o puternica sindicalizare, cu girueta sensibila la cum bate vantul dinspre puterea actuala sau viitoare. In asteptarea sarutului princiar – poate mult amanata lege – Televiziunea Romana inca mai somnoleaza. Totusi, ca paradox, TVR are si azi cei mai performati profesionisti capabili sa produca genuri complexe ca filmul documentar, reportajul si ancheta in care TVR exceleaza, in programe ca “Reportajele Jurnalului” sau “Cu ochii in patru”.

Prioritar s-au dat la curatat emisiunile informative, “Jurnalul” de pe TVR1 cu editia pivot mutata inapoi la orele 20, “Ora de stiri” de pe TVR2 , “Jurnalul cultural” de pe canalul specializat, care au devenit frecventabile, mai echilibrate, cu invitati alesi din zona adecvata de expertiza, mai proportionate ca subiecte de interes general decat emisiunile similare de pe alte canale. Un “Jurnal regional” pe TVR3 aduce stiri din tara care sparg centralismul capitalei. Au aparut si dezbateri civilizate, pe ton moderat, au aparut figuri noi, s-au achizitionat emisiuni bune ca “Ora de business” (cu exceptia unui promo nepotrivit, anuntand ca emisunea “nu te face mai destept”). Reputatia de televiziune oportunista nu piere cu una-cu doua, iar mefienta publicului se pastreaza chiar si atunci cand efortul de a pastra neutralitatea, de a da stiri interesante si utile este vizibil. Nu-i lipsea televiziunii publice o lovitura de imagine cum tocmai a primit la “Ora de stiri” de la prezentator, un jurnalist cu experienta, care s-a exprimat recent in termeni discriminatori la adresa comunitatii de romi din Ferentari.

Televiziunea publica are obligatii si misiuni precizate in Legea de Organizare si Functionare a SRTV, are Comisie de Etica, Ombudsman etc. Mecanisme necesare, dar lipsite de suplete si adesea distorsionate la aplicare. Pe de alta parte este eronata sustinerea ca televiziunile comerciale sunt libere de constrangeri, fac ce vor, ele neavand obligatii decat fata de profitul pe care il tintesc. Toate mediile electronice se supun regulilor jurnalismului si Legii Audiovizualului. Doar ca televiziunea publica are misiuni in plus, in schimbul finantarii publice: cultura, minoritati, educatie pentru copii si tineri etc. O posibila analogie: un cabinet medical privat are acelasi rol ca unul de stat, sa vindece pacientii, nu sa-i transforme in clienti si sa le ia banii.

Intr-un moment cand s-a creat un vacuum in audienta audio-vizualului romanesc, fiindca exista categorii de consumatori de televiziune nemultumiti de vorbaria goala, de stirile fara relevanta, de manipularea pareristilor apocaliptici si de politicienii habarnisti promovati zilnic pe ecrane de canalele de stiri, TVR urneste incet proiectele de emisiuni informative. Televiziunea ocupa la noi un loc bun pe piata de informatii, chiar intersectata de radio, de ziare si de Internet ca surse complemetare de stiri pentru oamenii activi. Cresterea audientei canalelor de stiri initiate timid ca televiziuni de nisa, Realitatea TV si Antena 3 (o exceptie ramanand doar N24, prost conceputa de la inceput), popularitatea stirilor ProTV, confirma nevoia telespectatorilor din Romania de a primi informatii in flux si atesta un interes inca viu pentru dezbateri de actualitate.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro