​VIDEO Doua cantece de acum 150 de ani, compuse de presupusul autor al melodiei Desteapta-te, romane!

HotNews.ro va prezinta Ah, a mea iubita floare si Aolica, ce vazui, doua melodii compuse in secolul XIX de Gheorghe Ucenescu (ucenicul lui Anton Pann) si prezentate de formatia Anton Pann, intr-o versiune actualizata, in cadrul evenimentului „Povestiri muzicale”. Gheorghe Ucenescu a fost cantaret si dascal roman, profesor de muzica la primul gimnaziu romanesc din Brasov, dar si presupus creator al melodiei Desteapta-te, romane! (Imnul National al Romaniei).

Vezi in articol:

• cine se banuieste ca ar fi scris muzica pentru imnul national al Romaniei
• despre compozitorul Gheorghe Ucenescu (ucenicul lui Anton Pann)
• despre formatia de muzica veche Anton Pann
• despre formatia de muzica veche Trei Parale
• asculta doua melodii interpretate de formatia Anton Pann (compozitor Gheorghe Ucenescu)
• asculta o melodie interpretata de formatia Trei Parale (compozitor tot Gheorghe Ucenescu)

Despre imnul national al Romaniei

Versurile imnului national se stie ca ii apartin lui Andrei Muresanu (1816-1863), poet romantic, ziarist si traducator. Cu toate acestea, exista controverse privind paternitatea liniei melodice a imnului.

Dupa unele surse, muzica imnului ar fi inspirata dintr-o veche melodie religioasa (Din sanul maicii mele), sau ar fi fost scrisa de insusi Andrei Muresanu (creatorul versurilor), de Anton Pann sau de George Ucenescu (Ucenescu sustinea ca i-ar fi intonat-o lui Andrei Muresanu, chiar la cererea poetului, Muresanu aflandu-se in cautarea unei melodii potrivite cu versurile sale).

Desteapta-te, romane! a devenit imnul national al Romaniei in 1990. A fost de asemenea imnul national al Republicii Democratice Moldovenesti (1917-1918) si al Republicii Moldova (1991-1994).

Despre Gheorghe Ucenescu

Gheorghe Ucenescu (1828-1896) a fost compozitor, psalt, profesor, copist, caligraf si editor.

Si-a inceput studiile la Scoala capitala (primara) din Scheii Brasovului, cu ierodiaconul Varlaam Baranescu (muzica psaltica). Si-a continuat studiile la Bucuresti (1851-1853), cu Anton Pann (muzica bisericeasca, tehnica tipografica), ca bursier al Bisericii „Sf. Nicolae” din Brasov. A ajuns apoi invatator si psalt la Biserica Sfanta Treime „de pe Tocile” din Brasov, psalt la Biserica „Sf. Nicolae” din Brasov, „instructor in cantarile bisericesti” la „Scoala de norma” din Brasov si profesor de muzica la Gimnaziul din Brasov.

A fost autor al volumelor Carte de canturi cu note de Psaltichie, Cantece de stea si colinde de la copii adunate si ceva mai indreptate, iar altele adaugate si inapoi la copii date (1856), Cantari la Nasterea Domnului Nostru Iisus Christos si alte stihuri pentru trebuinta pruncilor (1857), Canturi morale la sarbatorile imparatesti (1859), Victor si Camila (poveste populara, 1860), Sonorul sau rasunatoarele planso-canturi (1862), Magazin de canturi vechi si noi (1863), Versurile nasterii (1869), Introducerea elevilor in cunoasterea oranduielilor bisericesti (1870), Canonul Sfintei Cuminecaturi (1874), Tractatu teoretico-practicu de musica ecclesiastica gr, orientala (manuscris postum). (surse: basilica.ro si julliano.ro)

Melodia Ah, a mea iubita floare (compozitor Gheorghe Ucenescu) a fost inclusa de formatia Anton Pann pe albumul Kalofonica, lansat in 2005. Cantecul a fost interpretat si in aceasta vara, in cadrul evenimentului „Povestiri muzicale”, din seria de intalniri „Cand Bizantul eram noi”, de la Institutul Cultural Roman din Capitala.

Despre formatia de muzica veche Anton Pann

Formatia vocal-instrumentala de muzica veche Anton Pann a luat fiinta in toamna anului 2004, la initiativa catorva studenti ai Universitatii Nationale de Muzica si ai Facultatii de Teologie Ortodoxa din Bucuresti.

Au pornit cu piesele muzicale din culegerea lui Anton Pann, au continuat cu cele din culegerea lui Gheorghe Ucenescu, Codexuri: Maldavae, Valahae, Caioni, Anonimus si Dimitrie Cantemir – din care au prelucrat cateva melodii. Asa a inceput munca de cercetare a vechilor scrieri muzicale romanesti.

Repertoriul propus de formatia Anton Pann isi are sursele in manuscrisele medievale de sorginte bizantina, otomana si apuseana, fiind influentat de parfumul balcanic si impregnat de folclorul si spiritul autohton.

Instrumentele folosite provin din spatiul oriental (al-ud, saz, ney, bendir, cobza, nai, fluiere, clarinet etc.) Aranjamentele orchestrale si conceptul sonor sunt realizate de Constantin Raileanu.

Asculta de asemenea si doua dansuri din zona Moldovei interpretate de trupa Anton Pann, doua melodii compuse de Anton Pann, precum un cantec despre haiducul Iancu Jianu (varianta lautareasca).

Aolica, ce vazui

„Aolica, ce vazui

Colo-n deal la Calmatui.

Fata mare, mos batran

Cerand fetei mar din san.

Fata tot il imbrancea

Si din gura asa-i zicea:

„Fugi la naiba, mos batran

Ca nu-ti dau marul din san.

Geaba ceri si te innozi

Ca n-ai dinti marunti, sa-l rozi.

Nici esti copil-baietel

Sa-l iei sa te joci cu el.”

Mosul catre ea zicea:

„Nu stii nimic, fata mea.

Baiatu-i copilaros

Arunca marul pe jos.

Eu sunt batran si n-am dinti

Dar copilul n-are minti.

Nu stie marul manca

Nici cu el a se juca.”

Despre formatia de muzica veche Trei Parale

Trei Parale si-a inceput existenta in anul 2003. Cei patru componenti ai formatiei (Florin si Beatrice Iordan, Daniel Pop, Dinu Petrescu), tineri oraseni atrasi de muzica traditionala specifica spatiului carpatic, incearca sa alature muzicile romanesti si pe cele ale altor popoare ce traiesc in acest loc. Ei doresc astfel continuarea unor traditii locale libere de mostenirea folclorismului comunist. In acest scop, instrumentele pe care le folosesc sunt vechile instrumente ale satului: fluierul, cavalul, tilinca (un fluier arhaic fara gauri), cobza, dramba, simple percutii etc.

La sfarsitul lui 2008, membrii Trei Parale si-au lansat primul album, intitulat Bazar, prin care incearca sa recupereze „o parte din muzicile care se cantau in secolul al XIX-lea, in Regat, in Valahia si in Moldova, in orasele, in targuri, in mahalale, in lumea urbana. Cu multe influente fantoma care in general veneau de la Istanbul, era o lume postfanariota. Modele importate de la Paris sau Istanbul faceau ca „incalceala culturala” sa se suprapuna pe „incalceala etnica”, orasele romanesti cuprinzand importante mahalale tiganesti sau evreiesti, mai ales in Moldova. In urma unei sinteze locale, a rezultat o muzica in care putem sa ne regasim”.

Melodia Aolica, ce vazui nu este inclusa pe albumul Bazar, urmand sa apara pe urmatorul disc al formatiei. Cantecul a fost interpretat de Trei Parale intr-un concert sustinut in fata Muzeului National de Arta al Romaniei (MNAR), in cadrul evenimentului Noaptea Alba a Muzeelor.

Mai multe despre Trei Parale gasiti pe site-ul trupei.

Asculta si Cand toca la Radu Voda, o melodie de la 1820, in interpretarea formatiei Trei Parale.