Graba justificata: Romania deschide consulatele de la Balti si Cahul, in conditiile unei nelinisti pre-electorale la Chisinau

￯Consulatele de la Cahul si Balti vor incepe sa elibereze vize moldovenilor din 9 iulie. Operationalizarea lor s-a facut intr-un termen record, avand in vedere ca au trecut doar 8 luni de la acceptul dat de guvernul moldovean partii romane pana la momentul eliberarii primelor vize. O graba oarecum justificata, avand in vedere conditiile politice de peste Prut. Moldova este in perioada pre-electorala, urmeaza referendumul constitutional si alegerile anticipate parlamentare si prezidentiale. Iar sondajele de la Chisinau indica Partidul Comunist cu sanse de a reveni la putere, iar pe Voronin cu sanse la presedintie.

Consulatele de la Balti si Cahul au devenit o realitate, dupa ani de zile in care s-au aflat la faza de idee. Romania solicitase administratiei Voronin permisiunea de a infiinta consulate in nordul si sudul Republicii Moldova, in afara celui de la Chisinau, in conditiile in care acesta nu mai reusea sa faca fata numarului mare de solicitari de vize si cetatenie. Initial, Chisinau a acceptat, dupa care regimul Voronin a argumentat ca nu vede necesitatea si relevanta celor doua misiuni consulare. Romania insa a insistat si a subliniat faptul ca la Cahul si Balti se va acorda doar viza, nu si cetatenie, intrucat aceasta idee parea sa ingrijoreze Chisinaul.

In timpul vizitei ministrului de externe Lazar Comanescu la Chisinau – in iulie 2008, dupa doi ani de relatii inghetate intre cele doua capitale – seful de atunci al diplomatiei moldovene, Andrei Stratan, a amagit din nou – dar cu ce credibilitate – autoritatile romane. „Este posibil sa reactivam acest subiect, il vom discuta cu colegii de la Bucuresti”, a afirmat Stratan, adaugand ca discutiile pe aceasta tema nu sunt conditionate de nimic. „Vom vedea care este procedura”, a continuat el, spunand ca si Republica Moldova are interesul de a facilita accesul la vize al propriilor cetateni.

Lunile urmatoare au dus la o tensionare extrema a relatiilor dintre cele doua tari, urmate de expulzari de diplomati si o serie de sicane, astfel incat discutia despre consulate a devenit irelevanta si imposibila. Insa odata cu primavara anului 2009 si schimbarea regimului Voronin, restabilirea relatiilor de prietenie intre Romania si Moldova au facut posibila redeschiderea subiectului si astfel s-a ajuns, in luna noiembrie 2009, la primirea acceptului partii moldovene pentru deschiderea consulatelor.

8 luni – o cursa de viteza

Din acel moment, Romania a devenit Usain Bolt, campionul olimpic la alergari viteza, pentru ca – in ciuda crearii Aliantei pentru Integrare Europeana si orientarii pro-europene a acesteia – situatia politica a fost zbuciumata in ultimul an in Republica Moldova. Au existat pozitii divergente pe mai multe subiecte interne, dar si legate de Romania chiar si in sanul AIE, iar sondajele de opinie facute peste Prut au indicat faptul ca Partidul Comunist a continuat sa fie pe primul loc in preferintele electoratului, iar Voronin sa ramana unul dintre liderii cei mai cunoscuti si cu sanse de a fi ales presedinte, din cauza notorietatii sale, in cazul unui scrutin direct, potrivit unor analize.

O astfel de situatie nu putea sa linisteasca autoritatile romane si tocmai de aici graba de a face operationale cele doua consulate.

Patru sondaje de opinie facute la Chisinau la inceputul lunii mai, de catre Institutul de Marketing si Sondaje IMAS-INC Chisinau, Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES) si Fundatia Est-Europeana din Moldova, Institutul pentru Politici Publice (Barometrul Opiniei Publice) si Fundatia rusa Priznanie si CBS-AXA, indica faptul ca pe primul loc in preferintele electoratului se afla Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) in proportie intre 30% si 26,4%, iar Voronin se situeaza, la nivel de incredere, in preferintele a 26-40% dintre moldoveni.

Este adevarat, partidele componente ale AIE – PDLM al lui Filat, PD al lui Lupu si PL al lui Ghimpu – ar cumula un procent superior comunistilor, in schimb Alianta Moldova Noastra, al patrulea partid component al AIE, nu ar trece, potrivit unor sondaje, pragul electoral. Insa atunci cand AIE a fost introdusa ca subiect electoral, a obtinut doar 5%.

In privinta politicienilor, Marian Lupu continua sa se bucure de increderea cetatenilor moldoveni, el situandu-se pe primul loc in sondaje, alternand uneori cu premierul Vlad Filat. Insa Vladimir Voronin este cel mai cunoscut politician al Moldovei si nu trebuie ignorat faptul ca Moldova nu se reduce la Chisinau, este si partea rurala, si partea rusofona.

In aceste conditii, graba Romaniei de a vedea functionale cele 2 consulate pare justificata, cu atat mai mult cu cat Republica Moldova este „proiectul de suflet” al presedintelui Basescu si al Romaniei. Totusi, spre calmarea oricaror nelinisti occidentale, surse consulare au subliniat ca aceste doua noi institutii sunt axate pe eliberarea de vize, nu pe cetatenie, desi serviciile oferite includ si redobandirea cetateniei, alaturi de vize, pasapoarte, acte notariale, inregistrarea actelor civile si altele.

Mai mult, Romania a vrut sa se asigure ca tot ce tine de consulate este perfect in ordine, incontestabil, de la proprietatea asupra imobilelor – s-a preferat ca ele sa fie cumparate si astfel sa apartina statului roman – pana la toate avizele si formalitatile legale care au presupus operationalizarea consulatelor.

Diplomatii romani au apreciat promptitudinea autoritatilor guvernamentale moldovene in deschiderea celor doua consulate, dar si pe cea a autoritatilor locale.

Doua noi consulate in conditii de criza economica extrema

Contextul economic nu a fost deloc favorabil – Romania se confrunta cu o criza economica puternica – si deschiderea acestor doua consulate presupune o restrangere a activitatii consulare sau desfiintarea unor alte consulate, din zone mai putin solicitate, sustin surse diplomatice.

Romania a folosit insa bani din facilitatea Schengen pentru a cumpara si amenaja cladirile, peste 90% dintre bani fiind aceste fonduri europene si doar 10% contributie nationala.

In Balti, a fost achizitionata o casa a unui potentat local, un controversat om de afaceri, Nicolae Kirilciuk, care locuieste acum in Ucraina si este ministru al Politicilor Industriale in Republica Autonoma Crimeea. Stirea Zilei.md a scris detaliat despre cladire si toate facilitatile pe care le are.

Autoritatile de la Bucuresti au subliniat insa mereu faptul ca optiunile au fost destul de limitate in alegerea unor cladiri care sa fie transformate in consulate conforme cu standardele Schengen, intrucat Romania va deveni in 2011 frontiera estica a spatiului Schengen. Costul cladirii a fost de 750.000 de euro, iar amenajarea a necesitat alti 230.000 de euro.

In Cahul, consultatul se afla in fosta cladire a unei banci, Banca de Economii, care a costat 490.000 de euro si a necesitat o serie de modificari si renovari, care au costat si ele 415.000 de euro.

In privinta personalului, consulii de la Cahul si Balti sunt Gentiana Serbu (fost diplomat in reprezentanta Romaniei pe langa Comisia Europeana la Bruxelles), respectiv Nicador Ticulescu, fost consul general in Canada. Personalul este de 22 de oameni la Cahul si 17 la Balti, a fost selectat si pregatit la MAE, apelandu-se la oameni deja angajati in MAE, in conditiile in care nu a putut fi suplimentata schema de personal, din cauza deciziilor guvernamentale de combatere a crizei economice care viza aparatul administrativ.

Pe langa personalul din MAE, au fost detasati 10 functionari din Ministerul de Interne, dintre care unul va merge la Chisinau, 4 la Cahul si 5 la Balti. Spre deosebire de consulatul de la Chisinau, care la ghisee foloseste – pentru preluarea dosarelor – personal local, selectat in urma unor anunturi publice si angajat cu contract de prestari servicii pe perioada determinata, cele doua noi oficii consulare nu isi propun sa angajeze personal local. de altfel, sustin surse consulare, si pentru Chisinau selectia va fi mult mai riguroasa si personalul va fi rotit, adica vor fi contractele incheiate pe 6 luni, iar dupa finalizarea acestei perioade se va prefera angajarea altora, pentru a evita orice suspiciune de coruptie.

Efort apreciat sau nu peste Prut?

Vorbind cu anumiti diplomati realizezi ca exista o mare frustrare a partii romane din cauza unor reprosuri care i se aduc la Chisinau, din partea cetatenilor, a liderilor de opinie sau din cauza inertiei in a rezolva anumite probleme de catre autoritatile moldovene.

Lipsa unor documente de la dosar sau neindeplinirea unor cerinte necesare eliberarii vizelor evident ca au creat frustrare in randul cetatenilor, insa asta nu a tinut de personalul consular sau de modul in care acesta si-a facut treaba. Se intalneste si in Moldova, iar presedintele Basescu a remarcat-o si in privinta dosarelor de redobandire a cetateniei, o situatie cu care se confrunta romanii pentru obtinerea vizei de SUA. Nu se completeaza corect formularele, nu sunt dosarele complete. Ei bine, asta duce la respingerea cererii de viza, in mod firesc.

„Nu vom mai accepta acuze nefondate (n.r. pornind de la astfel de situatii), pentru ca vrem ca eforturile noastre sa fie daca nu apreciate, macar recunoscute, pentru ca s-au facut eforturi materiale si umane foarte mari, in conditiile inchiderii altor consulate”, au spus surse diplomatice.

Partea romana a discutat si continua sa discute problema intermediarilor care se afla in fata consulatelor, pentru a oferi – contra cost, in conditiile in care vizele sunt inca gratuite – un loc mai in fata pe lista de asteptare sau o economie de timp, mai degraba decat ceva concret.

Nu intra in atributiile partii romane sa controleze situatia din afara portilor consulatului, iar autoritatile moldovene nu fac nimic de ani de zile. daca esti in fata consulatului din Chisinau, inevitabil ajungi sa fii abordat de intermediari sau cetatenii moldoveni ii cauta „sa fie rezolvati”, sa economiseasca timpul pe care l-ar sta la coada. Sunt dispusi sa plateasca bani pentru un serviciu care oricum le este oferit gratuit.

Ei exista de ani de zile, iar autoritatile moldovene sustin ca atata vreme cat nu ii pot indeparta pe cei care ofera asigurari, nu ii vor putea indeparta nici pe intermediari. O explicatie prea putin convingatoare, asa ca aceasta plata la negru a unor servicii se face sub ochii soldatilor moldoveni care pazesc consulatul din Chisinau si al politistilor moldoveni care se afla in zona.

Nemultumirea partii romane tine de comentariile oamenilor si ideea ca au dat spaga la Consulatul romanesc, cand acest lucru este total eronat. Acei bani sunt dati unor cetateni „descurcareti” moldoveni. „Mai bine am impune niste taxe, macar asa banii ar intra in visteria statului”, spunea cineva glumind amar.

Odata cu deschiderea celor doua consulate la Balti si la Cahul, se intentioneaza introducerea facilitatilor de plata a taxelor consulare prin sistemul bancar, pentru ca personalul sa nu mai aiba e-a face cu numerar, iar achitarea cash va fi acceptata in mod cu totul exceptional.

Aceasta masura, coroborata cu cea a rotirii personalului moldovenesc de la ghisee si cu sistemul existent oricum de repartizare aleatorie la ghiseu a solicitantilor (care exista la Chisinau) au scopul de a indeparta orice comentariu si orice suspiciune de coruptie care ar putea plana, justificat sau nu, asupra consulatelor romanesti.

Cetatenii moldoveni se vor vedea nevoiti sa platesca viza incepand cu anul viitor, cand Romania va deveni membru al spatiului Schengen si va trebui sa aplice criteriile aferente calitatii de membru. In repetate randuri autoritatile de la Bucuresti au atras atentia, si continua sa o atraga, ca este nevoie ca autoritatile moldovene sa contribuie la informarea cetatenilor proprii in acest sens. Probabil ca tine si de partea romana sa faca o campanie – mai mult decat punerea unor anunturi la consulate – pentru ca cetatenii moldoveni sa nu aiba „neplacuta surpriza” de a constata in 2011 ca li se cer bani pe vize.

Baconschi merge in Moldova la inaugurarea consulatelor

Cele doua consulate vor asigura o acoperire geografica a teritoriului moldovenesc, solicitantii din nordul sau sudul tarii fiinid scutiti sa se deplaseze pana la Chisinau pentru eliberarea vizei.

In plus, vor decongestiona consulatul din capitala Moldovei, care elibereaza pe zi 400-450 de vize, in perioadele aglomerate in jur de 700 si avea o capacitate de procesare de 800 de vize pe zi. Oricum, raportul intre Consulatul romanesc si Centrul European de Vize este de 1 la 10.

Vizele actuale sunt vize nationale, dar incepand cu 2011 ele vor fi vize Schengen si va exista si posibilitatea ca, la respingerea vizei, solicitantul sa faca o contestatie si obligativitatea consulatului de a justifica repingerea.

In 9 iulie, ministrul roman de externe, Teodor Baconschi, se va afla in Moldova la inaugurarea celor doua consulate romanesti.