Fenomenul violenței în școli. Într-un liceu din Bârlad, o elevă de clasa a IX-a e lovită cu coada de mătură peste cap de un coleg. Fata va avea nevoie de consiliere psihologică

Incidentul s-a înregistrat la Liceul Tehnologic „Petru Rareș” din Bârlad la o clasă a IX-a. Victima este o adolescentă aflată în plasament, care potrivit directorului unității de învățământ în trecut a mai avut de suferit din cauza răutăților colegilor. De frică, adolescenta nu a povestit nimănui. O colegă a fost cea care a semnalat asistentul maternal care o are în grijă. Atât conducerea liceului, cât și poliția au declanșat o anchetă. Un studiu recent realizat de Ministerul Educației și Poliția Română arată dimensiunile fenomenului violenței în școli.

Scenele în care elevul de clasa a IX-a o lovește pe eleva așezată în bancă au fost înegistrate și distribuite în spațiul public, cazul fiind semnalat de publicația locală Vremea Nouă. În imagini este surprins elevul în timp ce o lovește pe fată cu coada de mătură peste cap și peste corp, întrebând-o, în mod repetat: ”Mai te uiți?”. În timp ce victima încearcă să apere cu mâinile peste cap și îi cere agresorului să nu o mai lovească se aude vocea unui alt băiat care îl încurajează pe agresor: „Mai dăi una!”. Nimeni nu a intervenit în sprijinul elevei lovite. Mai mulți colegi au filmat scena.

Potrivit conducerii Liceului ”Petru Rareș” cazul s-a înregistrat miercuri, 20 noiembrie, în timpul unei pauze. Eleva lovită nu a semnalat nimănui că a fost lovită. Seara una dintre colegele sale și-a făcut curaj și a povestit cele întâmplate asistentului maternal care o are în grijă pe victimă. Acesta a anunțat dirigintele clasei, iar la nivelul unității de învățământ a fost declanșată procedura specifică gestionării cazurilor de violență. Au fost sesizate Poliția, Inspectoratul Școlar, precum și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui.

 “Eleva e mai retrasă, mai timidă. Din câte am înțeles, și în școala gimnazială a fost victima răutăților colegilor ei, dar noi abia acum am aflat acest lucru. Am încercat să stăm de vorbă cu fata, însă nu am reușit să aflăm prea multe de la ea. Am întrebat-o de ce nu ne-a povestit nici mie, nici doamnei dirigintă, nici asistentului maternal ce a pățit. A răspuns că i-a fost frică. De cine? Nu știu. Noi am încurajat-o să vorbească despre tot ce a pățit. I-am explicat că nu trebuie să ierte, pentru că dacă va ierta, va păți același lucru și a doua oară, și a treia oară, și tot așa. În orice caz, acest copil are nevoie de consiliere psihologică. Noi avem psiholog în școală, iar în perioada următoare va fi inclusă într-un program de consiliere. Îi vom oferi tot suportul pentru a depăși toate traumele suferite”, a declarat, pentru ziarul local Vremea Nouă, profesorul Ionel Pasat, directorul Liceului „Petru Rareș”.

Elevul agresor este cunoscut ca fiind unul cu probleme de comportament. Din cauza numărului mare de absențe, acesta a pierdut și bursa socială pe care ar fi trebuit să o primească. De altfel, joi, când a fost convocat să se prezinte cu unul dintre părinți la școală a lipsit. A răspuns invitației mama sa.

La nivelul unității de învățământ a fost convocată o comisie de disciplină care va analiza cazul. Sancțiunea pe care o riscă elevul este de la scăderea notei la purtare, până la exmatriculare.

În paralel demersurile conducerii liceului, polițiștii au deschis un dosar penal pentru loviri și alte violențe.

Fenomenul violenței școlare

Șapte din zece elevi declară că au fost agresați la școală sau în apropierea acesteia, arată un studiu realizat de Ministerul Educației și Poliția Română, prin Direcția Siguranța Școlară.

Ultima raportare a Ministerului Educației a arătat că în unitățile de învățământ din România, în anul școlar 2021-2022, s-au înregistrat aproape 10.000 de violențe.

În 2023, Ministerul Educației a lansat o procedură de management a cazurilor de violență din școli. Printre „măsurile de sprijin” recomandate în cazurile de violență din școli Ministerul Educației recomandă:

• consiliere de grup şi/sau individuală;
• organizarea şi recomandarea participării la întâlnirile unui grup tematic de suport;
• organizarea şi recomandarea participării copiilor implicaţi în situaţii de violenţă la activităţi de dezvoltare a abilităţilor socio-emoționale şi a strategiilor de autoreglare emoţională în momente de stres;
• referirea/recomandarea pentru intervenţie psihologică şi psihoterapeutică;
• identificarea resurselor pentru angajarea unui terapeut care să asiste copilul victimă sau autor pe parcursul unei perioade de timp – servicii de tip shadow;
• activităţi de combatere a discursului instigator la ură, a discriminării, a marginalizării, a normelor sociale care favorizează violenţa;
• activităţi de mediere a conflictelor, prin abordări restaurative – excepţie victimele violenţei de gen;
• transferul la o altă clasă/formaţiune de studiu, în cazul elevilor victime ale unor situaţii de violenţă, la solicitarea părinţilor/reprezentanţilor legali.