VIDEO AUDIO Grig Davidovitz, profesor de jurnalism din Israel: „Daca publicul are nevoie de jurnalism de calitate, acesta va continua sa existe"
Grig Davidovitz, jurnalist si profesor de jurnalism, omul care a starnit scandalul legat de declaratiile referitoare la Holocaust ale lui Ion Iliescu, din 2003, s-a aflat in redactia HotNews.ro pentru o discutie online cu cititorii in calitate de specialist in new media. Dupa intalnirea online, Davidovitz a acordat un interviu in studioul HotNews.ro.
- Intalnirea s-a incheiat.
Asculta interviul cu Grig Davidovitz
Descarca interviul in format MP3
Iulian Comanescu: Grig Davidovitz, prof de jurnalism la Colegiul Sapir din Israel si pana de curand editor/redactor-sef al site-urilor Haaretz. S-a nascut in Romania si a plecat la 12 ani de aici, acum are 34. Prima mea intrebare este cum gasesti Budapesta, draga Grig.
Grig Davidovitz: (Rade.) De fiecare data cand ajung in Bucuresti, vad ca se schimba si am impresia ca se schimba in bine. Nu cunosc foarte bine realitatea, fiindca vin destul de rar, dar am impresia ca oamenii se simt mai bine, petrec si in general sunt mai optimisti decat erau pe vremuri. In anii ’90 era o senzatie de pesimism total, astazi este diferit, sper ca lucrurile sa continue in ritmul asta si sa se imbunatateasca tot mai mult. Imi este clar ca in societatea romaneasca exista inca mari probleme, dar sper ca lucrurile sa continue pe drumul bun.
Iulian Comanescu: Cum vezi Romania de pe internet? Site-urile de stiri, blogurile, ceea ce ai apucat sa vezi. Stiu ca ti-ai declinat calitatea de cunoscator profund al presei romanesti, dar as vrea totusi o impresie.
Greg Davidovitz: Ceea ce mi se pare interesant este ca site-urile romanesti sunt foarte multe. E vorba de o descentralizare a site-urilor si mi se pare curios, fiindca toate aceste site-uri au putini proprietari. Dupa parerea mea, e curios faptul ca niciun mare grup de media nu creeaza un mega-site, care poate avea cel mai bun continut de la ziare, televiziuni, radiouri, conform specialitatii fiecaruia. De la plecare, acest site ar avea un trafic destul de mare, al mai multor site-uri legate impreuna. In Israel, situatia este diferita, avem niste site-uri mari, care controleaza piata, iar cand se decid campaniile publicitare, se fac in functie de aceste site-uri. Cine are aceste site-uri mari are un avantaj foarte mare asupra celor mici.
Iulian Comanescu: Spuneai in discutia cu cititorii ca banii se duc la primii doi clasati. Am sa te rog sa ne spui cate doua vorbe despre acestia.
Grig Davidovitz: In Israel, pe primul loc se afla desigur Google, dar pe al doilea loc este un site israelian, care se numeste Walla, realizat dupa model Yahoo, adica un megaportal care are tot felul de lumi, care atrag populatie diferita, si pe al treilea loc se afla un site de stiri, numit Ynet, o redactie independenta de stiri, apartinand proprietarului celui mai raspandit ziar din Israel, Yediot Aharonot. Echipa este complet independenta, un fel de HotNews, daca vreti, si are un mare succes. Atunci cand se fac campaniile publicitare, se fac in functie de Walla si Ynet, iar restul site-urilor primesc un procent mult mai mic din aceste bugete. Cand se pot forma, site-urile mari au avantaje foarte mari pe piata.
Iulian Comanescu: De ce crezi ca Yediot Aharaonot si Ynet functioneaza cu redactii total diferite? Modelul contemporan e mai curand de integrare a redactiei de internet cu cea a ziarului. Dar, iata, avem un exemplu de succes de sens contrar.
Grig Davidovitz: Acest model este foarte rar in lume, exista in Israel, exista in Romania, prin HotNews, si in Germania. Spiegel On-Line are o redactie complet independenta de redactia saptamanalului Spiegel, desi acum, din cauza crizei financiare, incep sa faca modificari. Parerea mea este ca in viitor, acest model nu va avea succes. In primul pas a fost un model foarte bun, fiindca internetul nu era luat in serios, iar daca formezi o redactie profesionista de internet oferi avantaje mult mai multe decat atunci cand ai un ziar care, din cand in cand, este de acord sa publice „ceva” pe internet. Dar, acum, ziarele inteleg ca viitorul nu se afla in tipar, bugetele de publicitate cad la capitolul presa scrisa, si in aceasta schimbare intelegem ca viitorul unui ziar nu este ziarul, ci informatia. Trebuie folosite toate platformele posibile pentru a difuza aceasta informatie si pentru a o monetiza. Trebuie folosita, desigur, platforma tiparului, dar si platforma de internet si platforma mobila. Asta, in primul rand, creeaza nevoia unei restructurari a organizatiei. Daca seful departamentului de stiri este responsabil numai cu printul, internetul nu va fi luat niciodata in serios. Seful departamentului de stiri, dupa parerea mea, trebuie sa ia in serios informatia. E motivul pentru care ziarele sunt mai avansate au inceput printr-o schimbare de organigrama. In 2006, Daily Telegraph a creat un integrated newsroom foarte bine dotat, la Londra, la fel s-a intamplat si cu New York Times. Ziarele sunt cele care au cele mai mari resurse in raport cu redarea realitatii, fiindca au mult mai multi reporteri si corespondenti decat televiziunea sau radioul. De aceea, ele pot face mai mult decat o redactie mica. Si in viitor, cele mai bune site-uri de stiri vor aparea la organizatii mari care vor sti sa foloseasca internetul.
Iulian Comanescu: In Romania, din pacate, integrarea se rezuma la a muta cateva birouri si a angaja cativa oameni foarte tineri, la inceput de meserie, care preiau cu copy si paste din editia tiparita. Suntem intr-o faza cantitativa a productiei de informatie, dar intrebarea este ce se intampla legat de criza economica. Eu am senzatia ca va disparea foarte mult gunoi din mass media. Gunoi nu in sens de infamii, ci in sens de informatie fara valoare, patrate de ziar umplute cu Dumnezeu stie ce, fara ca cititorul sa fie interesat si altele.
Grig Davidovitz: Totul depinde de nevoile pe care le are publicul. Daca publicul are nevoie de jurnalism de calitate, acesta va continua sa existe. Nu conteaza daca va fi difuzat prin intermediul tiparului, on-line sau pe telefon mobil. Iar nevoie nu se schimba. La fel cum in trecut aveam diferite ziare, iar o parte se ocupau cu „stiri mai de sus” si altele cu „stiri mai de jos”, cu cititori din diferite segmente de populatie, aceste pozitionari vor continua sa existe.
Iulian Comanescu: Ce zici despre productia colectiva, de bloguri si de alte fenomene de tip Web 2.0? Aveai o teorie interesanta cu privire la cele trei tipuri de continut.
Grig Davidovitz: Pana acum am avut doua tipuri de continut, cel jurnalistic si publicitatea. Acum, de cativa ani, a aparut un al treilea tip, ceea ce este numit blog. Cuvantul „blog” este problematic dupa parerea mea, fiindca 50 la suta din ceea ce e pe internet se numeste blog, dar cand spun blog, ma refer la ceva care este scris de catre un autor necunoscut. Un tip de continut care nu este nici jurnalism, nici publicitate. Ceea ce este important e ca acest continut sa fie marcat ca atare. [Daca preiei acest continut pe un site mare,] cititorii trebuie sa stie ca e vorba de un autor necunoscut, nu stim care sunt interesele lui, nu stim ce metoda a folosit ca sa scrie textul respectiv, nu stim nimic. La ce poate fi bun acest continut? La doua lucruri. Primul e opiniile, si cred ca este foarte important ca site-ul sa permita oamenilor sa-si spuna parerile, nu numai in zona de reactii la articol, ci si sa poata crea un articol, care sa fie luat din zona respectiva si sa fie adus pe homepage. Al doilea este punctul de pornire al unui material jurnalistic. Desigur, cu cat avem mai multe mijloace de a inregistra realitatea la public, e mai posibil de a primi mai multa informatie relevanta de la public, dar este necesar ca aceasta informatie sa fie verificata.
Din editiile trecute ale Intalnirilor Media HotNews.ro
- 28 ianuarie 2009: Cristina Simion, Edipresse AS: „Am bugetat veniturile din publicitate cu 20% sub anul trecut”
- 14 ianuarie 2009: Laurentiu Ionete, Intact/Antena, despre criza din publicitate
- 13 noiembrie 2008: Dan Diaconescu vrea transmisii live din salvare si Elodia pe internet
Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.