CIJ nu judeca procesul Romaniei impotriva Ucrainei in contextul politic actual, iar decizia ei nu va deteriora relatiile bilaterale

Curtea Internationala de Justitie nu tine cont in judecarea cauzei Romania impotriva Ucrainei de contextul politic international actual, intrucat – pe langa faptul ca este o disputa strict bilaterala – judecatorii nu pot fi influentati politic, a declarat miercuri Bogdan Aurescu, agentul Romaniei la Haga. Decizia Curtii nu poate avea decat o influenta pozitiva asupra relatiilor bilaterale romano-ucrainene, sustine Aurescu.

Agentul Romaniei a recunoscut ca a manifestat si continua sa manifeste prudenta in evaluarea sanselor privind victoria Romaniei la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, in procesul impotriva Ucrainei privind delimitarea platoului continental al Marii Negre.

„Da, este vorba despre prudenta, pentru ca, daca va uitati la toate procesele care au avut loc la CIJ, participantii in aceste procese au manifestat aceeasi prudenta. Nu ne dam singuri verdicte, nu o putem face si ar fi neuzual si neproductiv”, a spus Bogdan Aurescu. El a adaugat ca are incredere in decizia judecatorilor, oameni a caror impartialitate este dincolo de orice tagada.

„Romania are incredere in solutia CIJ, ca va fi echitabila si, prin urmare, favorabila ambelor tari”, a reiterat agentul Romaniei o idee pe care a exprimat-o adesea si inainte si in timpul procesului. El a reluat-o intr-o conferinta de presa, in care a prezentat desfasurarea celor trei saptamani de proces de la Haga.

CIJ nu este influentata politic

Intrebat daca actualul context politic international nu va fi in masura sa influenteze decizia judecatorilor Curtii – un context in care, potrivit analistilor, Ucraina nu trebuie sa simta ca este catusi de putin indepartata de Europa -, Aurescu a fost foarte ferm in a respinge total o astfel de idee: cauza trebuie decontextualizata, „este o disputa strict bilaterala, care nu are legatura cu contextul international din jur”. Este doar o chestiune a relatiilor bilaterale dintre Romania si URSS, respectiv Ucraina, de 40 de ani.

„Curtea nu poate fi influentata de politic si o spun cu toata siguranta: nu exista loc de influente politice in judecatile CIJ”, a accentuat acesta, adaugand ca tocmai in aceasta realitate consta avantajul unei decizii a CIJ.

Decizia CIJ nu va avea influente negative asupra relatiilor bilaterale romano-ucrainene

Verdictul Curtii Internationale de Justitie nu poate avea decat o influenta pozitiva asupra relatiilor bilaterale, sustine Bogdan Aurescu, respingand ideea ca o hotarare favorabila Romaniei ar putea deteriora relatiile cu Kievul. „Asa ar fi normal (n.r. adica influenta pozitiva). Atunci cand elimini din agenda bilaterala o problema veche de 40 de ani nu poate fi decat ceva pozitiv”, a spus agentul Romaniei.

Sageti trimise Kievului

Bogdan Aurescu a dat si o replica afirmatiilor din ultimele zile facute de omologul sau ucrainean Volodymir Vassylenko, dar si in timpul procesului.

Agentul Romaniei a spus ca la Haga a fost o echipa ofensiva a diplomatiei romane, care si-a fructificat la maxim statutul de reclamant si a stabilit regulile jocului. „Ucraina a fost defensiva si procedural si pe fond, iar omologul meu, domnul Vassylenko, nu a fructificat avantajul de a vorbi ultimul”, a spus Aurescu.

„Ucraina a trebuit sa isi schimbe strategia si a incercat sa distraga atentia de la Insula Serpilor spre predominanta coastelor relevante, argument pe care noi l-am demontat”, a rezumat diplomatul roman. El a taxat declaratia de marti a agentului ucrainean care a spus intr-o conferinta de presa ca „Ucraina domina procesul pentru ca are o coasta mai lunga”, pentru ca Romania a demonstrat ca aceasta coasta mai lunga nu este in totalitate relevanta.

Aurescu a spus ca echipa Romaniei nu va proceda precum cea ucraineana, care se angajeaza in polemici si antepronuntari in presa in aceasta perioada de deliberarea a Curtii Internationale de Justitie, intrucat este impotriva procedurilor.

„Vreau sa va asigur cu toata raspunderea ca echipa Romaniei nu a omis niciun argument, niciun mijloc de proba” care serveste castigarii procesului, a spus diplomatul roman, „dar nu este oportuna lansarea unor aprecieri despre cat vom castiga sau pe unde va trece linia”.

In plus, el a contrazis o alta afirmatie facuta de ucraineni, care sustin ca e nevoie de acorduri bilaterale de aplicare a hotararii Curtii. Aurescu a subliniat din nou ca decizia CIJ este definitiva, obligatorie si executorie.

Diplomatul roman a explicat ca solutia echitabila despre care a vorbit mereu Romania nu inseamna „o solutie la jumatate, intre cele doua linii propuse de cele doua parti, pentru ca ar fi absurd, ci Curtea va trasa linia de demarcatie conform dreptului international”.

„Justitia internationala este impartiala si nu poate fi influentata politic. Avantajul recurgerii la CIJ este tocmai iesirea din zona ambigua a politicii”, a reafirmat el.

O sageata aruncata Kievului a fost replica data firmatiei agentului ucrainean privind asa-zisele crime de razboi comise de romani in cel de-al doilea razboi mondial pe teritoriul Ucrainei. „Romania nu trebuie recompensata pentru ca a fost de partea agresorilor si a comis crime de razboi pe teritoriul Ucrainei”, a spus Vassylenko la Haga in 18 septembrie. Aceste remarce au fost catalogate de Aurescu drept „foarte nelalocul lor, ca sa ma exprim diplomatic”.

Din culisele procesului

Agentul Romaniei la Haga a prezentat presei intreaga echipa care a lucrat la acest dosar, dar si modul in care a fost pregatit procesul in fata Curtii Internationale de Justitie.

El a relatat un dialog cu Andrei Plesu dinainte de plecarea in Olanda, in care acesta l-a intrebat daca are emotii. „Evident, numai un inconstient nu are emotii”, a spus Aurescu, adaugand insa ca membrii echipei care au pledat in fata judecatorilor au incercat sa si le mascheze.

„Toata lumea a apreciat gluma cu castravetele, pentru ca toti judecatorii sunt si profesori universitari si stiu care este tactica studentilor care nu stiu nimic, de a repeta ceea ce stiu”, a spus diplomatul roman.

In discursul care a urmat argumentatiei ucrainenilor, in care acestia au batut moneda pe lungimea coastelor lor la Marea Neagra, Aurescu a povestit schita „Castravetele” in fata Curtii.

„Profesorul ii cere elevului sa prezinte lectia despre rosii. Elevul raspunde: „O rosie este o leguma, ca si castravetele. Castravetele apartine familiei Cucurbitaceelor si are 90% apa”. Apoi profesorul il intreaba pe elev ce este un cartof. Elevul raspunde: „Cartoful este o leguma, ca si castravetele, care are 90% apa”. Apoi profesorul ii cere elevului sa ii spuna ce stie despre matematica. Elevul raspunde ca matematica este o stiinta, ca si biologia, care se ocupa si cu studiul legumelor, printre care si castravetele, care are 90% apa. Orice intrebare pune profesorul, elevul se refera la castravete. Aceasta este si metoda Ucrainei in cazul de fata. Orice aspect ar incerca Ucraina sa justifice in aceasta cauza, revine la acelasi castravete – pretinsa predominanta a tarmurilor sale. Dar spre deosebire de castravetele din sketch, „castravetele” Ucrainei nu este indreptatit la suprafata de apa pe care o pretinde”, a fost argumentatia agentului Romaniei.

„Incercarea Ucrainei de a face un exercitiu similar a fost nereusita”, crede Aurescu. Unul dintre „avocatii” Ucrainei a spus ca Romania a batut moneda pe argumentul privind lipsa de influenta a Insulei Serpilor asupra delimitarii cum faceau anumiti pletosi britanici cu Yellow Submarine.

„Dupa cum vedeti, nimeni din echipa nu are plete precum cei de la Beatles, iar eu pe ale mele le-am pierdut de mult. Poate doar daca se refereau la perucile juristilor britanici se justifica paralela”, a spus amuzat agentul Romaniei.

El a recunoscut ca cel mai dificil moment al celor trei saptamani petrecute la Haga a fost sfarsitul de saptamana dintre pledoariile Ucrainei si contraargumentatia Romaniei. „Discursurile au fost definitivate atunci, totul a trebuit pus intr-un ansamblu coerent in doua zile si trei nopti. Niciodata nu vom uita acele nopti pentru ca am dormit fiecare cate 2-3 ore”, a relatat Aurescu.

Potrivit lui, expertii straini din echipa Romaniei – care au o experienta de 20 de ani de pledoarii la CIJ – au spus ca a fost cel mai bun tur doi pe care l-au vazut in toate procesele la care au luat parte si probabil a fost cel putin la fel de bun, daca nu mai bun decat primul tur de pledoarii, pentru care a fost mult mai mult timp de pregatire.

„Avocatii straini din echipa Ucrainei au venit la sfarsit sa ne felicite”, a spus Aurescu.

Procesul la Haga este un proiect national

Bogdan Aurescu a tinut sa sublinieze din nou ca procesul de la Haga nu este un proces despre insula Serpilor si in care Curtea trebuie sa se pronunte obligatoriu asupra statutului insulei: stanca sau insula. Dar si daca CIJ o va face, Romania a adus argumente „extrem de solide” pentru a o considera o stanca.

„Procesul este un proiect de interes national, la care au lucrat mai multe guverne si mai multi ministri de externe”, a mai aratat agentul Romaniei.

El a incheiat cu „un gand personal”, vorbind despre reactiile publicului din Romania la relatarile presei pe acest subiect. A fost uimit si incantat de faptul ca un astfel de subiect, tehnic poate, a coagulat atentia si interesul atator romani.

„A fost important ca am putut arata in Romania si pe plan international ca tara noastra isi poate promova interesele cu capul sus. Aceste trei saptamani au demonstrat ca putem avea si un alt mod de gandire decat cel potrivit caruia stim ca avem dreptate, dar destinul nostru, al romanilor, este sa fim mereu nedreptatiti”, a conchis Aurescu.