Bogdan Aurescu in fata CIJ: Romania nu poate accepta alte consecinte inechitabile produse deja de nedreptatea istorica prin care Insula Serpilor a fost ocupata ilicit de URSS in 1948

Romania nu poate accepta extinderea consecintelor inechitabile produse deja de nedreptatea istorica prin care formatiunea geografica Insula Serpilor a fost ocupata ilicit de catre URSS in 1948, a argumentat „avocatul” Romaniei in procesul cu Ucraina, Bogdan Aurescu. In discursul in fata judecatorilor CIJ, el a spus ca efectul total al preluarii formatiunii maritime, cumulat cu modul arbitrar de trasare a frontierei, poate fi cuantificat la peste 1.600 de km patrati de spatii maritime care s-ar fi cuvenit de drept Romaniei, daca dreptul international ar fi fost respectat intocmai.

Bogdan Aurescu a prezentat Curtii istoricul ocuparii ilicite a Insulei Serpilor de catre URSS si a demonstrat „consecintele inechitabile” produse de aceasta situatie „contrara dreptului international”, argumentand ca ar fi injust ca aceste efecte deja produse in perioada sovietica sa genereze efecte negative suplimentare in detrimentul Romaniei, prin acordarea unui rol marit Insulei Serpilor in delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive.

Efectul total al preluarii formatiunii maritime, cumulat cu modul arbitrar de trasare a frontierei, poate fi cuantificat la peste 1.600 de km patrati de spatii maritime care s-ar fi cuvenit de drept Romaniei, daca dreptul international ar fi fost respectat intocmai, este bilantul facut de Agentul Romaniei in fata Curtii.

Ocuparea Insulei Serpilor de catre URSS in 1948 si modul incorect de stabilire a frontierei fluviale – care a dus si ea la ocuparea ilegala a unor insule romanesti – au condus la pierderea de catre Romania a unor importante spatii de mare teritoriala. In dreptul Insulei Serpilor, zona maritima a Romaniei are o latime de doar 9 mile marine, fata de 12 mile marine a Insulei Serpilor.

„Desi Romania, ca stat european responsabil, nu intelege sa ceara in cadrul procesului de la CIJ anularea acestei situatii ilegale la momentul producerii ei – ca dovada stand chiar Tratatul de baza din 1997 – si nici nu pretinde Curtii sa actioneze dupa principiul unei „justitii compensatorii”, asa cum a incercat sa acrediteze Ucraina in documentele fazei scrise, Romania nu accepta ca aceste situatii ilegale si efectele lor profund inechitabile sa afecteze suplimentar drepturile teritoriale ale Romaniei in contextul prezentei delimitari”, a spus Bogdan Aurescu, in fata judecatorilor Curtii Internationale de Justitie.

In procesul de delimitare maritima de la CIJ, Insula Serpilor trebuie tratata conform normelor de drept international care se refera la stanci (articolul 121, paragraful 3 din Conventia privind Dreptul Marii), a mai spus reprezentantul Romaniei.

De altfel, si Ucraina, la momentul incheierii Tratatului din 1997, a acceptat tratarea Insulei Serpilor in negocierile care urmau sa inceapa dupa intrarea in vigoare a Tratatului si in fata CIJ (daca negocierile ar fi esuat) in conformitate cu regimul prevazut tocmai de acest articol din Conventia privind Dreptul Marii, a argumentat Aurescu.

Agentul Romaniei, Bogdan Aurescu, a mai prezentat propunerea Romaniei de trasare a liniei de delimitare a platoului continental, in comparatie cu propunerea ucraineana.

Propunerea Romaniei de trasare a liniei de delimitare a platoului continental

Potrivit argumentatiei lui Aurescu, Romania a adoptat metoda CIJ de delimitare, adica metoda „echidistanta/mediana – circumstante speciale/relevante”. Ea consta in identificarea coastelor relevante si a punctelor relevante de pe acestea, dupa care, in functie de ele, se traseaza o linie echidistanta si mediana. Linia poate fi influentata de circumstante geografice, cum ar fi prezenta unei insule in zona de delimitare.

Ei bine, pentru Romania, intregul tarm romanesc si o parte a tarmului ucrainean – o portiune aflata in prelungirea coastei romanesti si o parte a coastei Crimeii – il reprezinta coastele relevante si, avand in vedere ca tarmurile roman si ucrainean sunt, din punct de vedere geografic, atat in prelungire, cat si fata in fata, a propus trasarea unei linii provizorii care este atat echidistanta, cat si mediana. Linia astfel trasata urma sa ia in considerare circumstantele speciale din zona de delimitare, si anume prezenta Insulei Serpilor.

Ea nu poate influenta linia provizorie echidistanta decat intr-o minima masura, a argumentat Aurescu, spunand ca linia finala va trebui sa ia in considerare zona semicirculara cu raza de 12 mile marine de mare teritoriala din jurul insulei, pe care Insula Serpilor o are deja.

Reprezentantul Romaniei a prezentat argumente juridice care sustin aceasta idee: caracteristicile naturale ale insulei – care o incadreaza juridic in categoria de stanca, ce nu poate sustine locuire umana sau viata economica proprie, fara drept la platou continental si zona economica exclusiva, pozitia sa fata de tarmurile celor doua state, practica internationala a statelor terte in acordurile care au realizat delimitari maritime si hotararile curtilor internationale, inclusiv CIJ.

Testul proportionalitatii nu indica necesitatea modificarii liniei trasate in etapele anterioare, a mai spus Agentul Romaniei.

Propunerea Ucrainei de trasare a liniei de delimitare a platoului continental

Spre deosebire de expertii romani, cei ucraineni au propus in timpul negocierilor o metoda de delimitare „inedita si neuzuala”, a spus Aurescu.

Metoda Kievului are in vedere trasarea unei linii doar de echidistanta intre tarmul romanesc, pe de o parte, si Insula Serpilor si o mica parte din litoralul Crimeei, pe de alta, ignora restul coastei ucrainene.

Ulterior, urma trasarea unei alte linii care sa reflecte raportul de proportionalitate intre tarmul romanesc si, de data asta, intregul litoral ucrainean (mult mai mare), fara insa a justifica juridic modul de trasare a acestei linii.

Urma, conform partii ucrainene, o „medie” intre cele doua linii, iarasi fara a se putea explica metoda stiintifica de realizare a mediei. Astfel, Insula Serpilor primea, practic, fara temei, un rol exacerbat, a sustinut Aurescu in fata judecatorilor CIJ.

Rezultatul era o linie de delimitare care reflecta o pretentie la o suprafata de platou continental si zona economica exclusiva nejustificata, de doua ori mai mare decat cea ceruta de fosta URSS in negocierile din perioada 1967-1987, a fost argumentul sau.

Bogdan Aurescu a remarcat ca Ucraina nu a fost de acord cu metoda de delimitare a CIJ pana in momentul procesului, cand, in documentele scrise depuse la Curte, precizeaza ca accepta metoda international recunoscuta.

„Acceptarea de catre Ucraina a metodei CIJ in cadrul procedurii declansate la Haga de Romania este doar aparenta si formala”, spune insa Aurescu. El a explicat ca modul de aplicare al acestei metode – asa cum este el propus de Ucraina – nu face altceva decat sa distorsioneze vadit principiile si regulile de drept pe care se bazeaza metoda utilizata constant de CIJ in jurisprudenta sa.

Alte idei ale discursului Agentului Romaniei din prima zi la Haga:

• Aurescu a inceput prin a sublinia ca Romania are deplina incredere in Curtea Internationala de Justitie – ai carei judecatori reprezinta cu profesionalism si deplina integritate profesionala marile civilizatii juridice si marile sisteme de drept ale lumii – si in dreptul international – care constituie pentru Romania coloana vertebrala a relatiilor internationale, in general, si nucleul esential al politicii sale externe, in special.
• Pentru un stat de talia internationala a Romaniei, dreptul international reprezinta instrumentul cel mai eficient de realizare a intereselor sale legitime, a spus Agentul Romaniei.
• Diferendul „nu prezinta o complexitate deosebita, desi, fara indoiala, nu este un diferend simplu”. Bogdan Aurescu a aratat ca speta care trebuie solutionata de catre CIJ nu este complicata de un context geografic particular – care sa necesite exceptii de la regulile de delimitare deja utilizate de CIJ in spete anterioare -, cu exceptia prezentei geografice a Insulei Serpilor in zona de delimitare. Nu exista pretentii teritoriale intre parti, aspectele privind regimul frontierei de stat fiind deja solutionate, a subliniat Agentul Romaniei la Haga.
• De altfel, reprezentantul Romaniei a aratat ca prima parte a delimitarii, din jurul Insulei Serpilor – mergand pe arcul de cerc al acesteia cu raza de 12 mile marine – a fost deja transata prin acorduri intre Romania si URSS si care sunt obligatorii pentru Ucraina, ca tara succesoare a URSS, iar Acordul Conex la Tratatul politic din 1997 a fixat deja principiile care trebuie utilizate in delimitare, principii care coincid cu metoda utilizata deja de CIJ in alte cazuri de delimitare.
• Aceasta argumentatie, a spus Bogdan Aurescu in fata Curtii, este menita a combate sustinerile Ucrainei din documentele scrise conform carora „contextul delimitarii este unul foarte complex, aceasta fiind – in opinia Ucrainei – cauza esecului negocierilor dintre parti anterioare sesizarii CIJ”.
• In realitate, sustine partea romana, nu caracterul complex al delimitarii a dus la sesizarea CIJ, ci inflexibilitatea partii ucrainene de a nu accepta aplicarea regulilor de delimitare general acceptate de state si de catre CIJ, pe care, de altfel, Romania le-a sustinut in mod constant atat in procesul negocierilor cat si acum, in fata CIJ.
• Romania doreste o delimitare echitabila a suprafetei in disputa, iar CIJ, aplicand cu profesionalism si integritate dreptul international, este cea mai potrivita instanta sa determine linia de delimitare, a spus Agentul Romaniei la Haga.

Discursul lui Bogdan Aurescu a urmat partii introductive a procesului, in care presedinta Curtii a reamintit procedurile, iar cei doi judecatori ad-hoc desemnati de partile aflate in diferend au depus juramantul. „Avocatul” Romaniei a rostit discursul in limba franceza.

De altfel, franceza a fost limba primei zile la CIJ, intrucat intreaga echipa a Romaniei a folosit-o pentru a-si exprima argumentele.

Discursul agentului Romaniei este urmat de cel al profesorului Alain Pellet, pe tema „Jurisdictia si dreptul aplicabil”, iar, mai apoi, de Cosmin Dinescu, co-agentul Romaniei pentru CIJ, care descrie „Contextul geografic al zonei delimitarii”. Incheierea primei zile de pledoarii ii apartine lui James Crawford, care va argumenta pe tema „Coastele si punctele relevante pentru delimitare”.

Bogdan Aurescu: Am preferat o abordare de fond, cu chestiuni de argumentatie

Agentul Romaniei, Bogdan Aurescu, a declarat, dupa terminarea pledoariilor primei zile, ca in discursul sau a preferat o abordare mai putin uzuala, de fond, cu chestiuni de argumentatie, care a deschis calea si a pus bazele argumentatiilor viitoare ale Romaniei in fata judecatorilor Curtii de la Haga.

El a spus ca in structura de baza a pledoariei a introdus si argumente de ordin politic. Avocatul Romaniei a prezentat istoria negocierilor cu Ucraina, al caror esec a condus la sesizarea Curtii, si a aratat ca metoda de delimitare a platoului continental propusa de Ucraina „nu este una care respecta regula CIJ”, elaborata de-a lungul atator ani.

Aurescu a considerat important sa sublinieze si consecintele preluarii ilicite de catre URSS a Insulei Serpilor, care a dus la pierderea de spatii maritime, si ale carei consecinte nu trebuie sa mai fie suportate de Romania.

In pauza facuta la o ora si jumatate de la inceperea pledoariilor, Bogdan Aurescu parea multumit de evolutia de pana la acel moment, spunand ca a remarcat ca judecatorii i-au ascultat atent argumentatia.