Sistarea platilor SAPARD trebuie sa fie un semnal de alarma, nu prima dintr-un sir neintrerupt de astfel de "pedepse" pe care ni le administreaza Bruxelles-ul

Autoritatile de la Bucuresti au tinut secret, in mod gresit, faptul ca Bruxelles-ul a blocat platile pentru programul SAPARD. Decizia CE ar trebui insa sa fie un prim semnal de alarma, intr-un context european si intern nefavorabil in ceea ce priveste fondurile europene. Comisia va fi din ce in ce mai dura, iar faptul ca au existat atatea deficiente in agricultura romaneasca si ca suntem sub monitorizare, chiar daca pe justitie, ne pune sub o lupa uriasa a Bruxelles-ului. Semnale am tot primit, acum europenii au trecut la fapte si ar fi bine sa se opreasca aici.

Atitudinea autoritatilor de la Bucuresti, care au tinut secret faptul ca au fost sistate platile programului SAPARD de catre Comisia Europeana, este una total gresita. Explicatiile date nu sunt foarte convingatoare: ministrul Ciolos spune ca a vrut sa ia masuri urgente, asta i s-a parut o prioritate, nu sa faca anuntul in presa. Total de acord. Dar existau niste beneficiari care asteptau banii. Iar ministrul a recunoscut ca a gresit ca nu le-a cerut celor din Agential de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP) sa ii informeze pe beneficiari.

O alta explicatie, a unei doamne secretar de stat, data pe la televiziuni, a fost ca au vrut sa creeze panica in sistem. Adica daca nu stiu destinatarii fondurilor nu observa si nu se panicheaza?

Intr-o conferinta de presa organizata joi, reprezentantii Ministerului Agriculturii au dat explicatiile privind situatia, au anuntat schimbari de oameni si de organizare a agentiei de plati, dar nu stiu sa spuna cand se vor relua platile. Vom vedea cum se va rezolva situatia, important este daca s-a sesizat avertismentul clar, rostit parca printr-o portavoce, al Comisiei Europene. Semnalele mai mult sau mai putin subtile ale Bruxelles-ului s-au lovit de urechi surde, asa ca poate a fost nevoie de o portavoce.

Exista un intreg context european si intern care trebuie avut in vedere, pentru ca acest avertisment sa ramana doar un avertisment si sa nu fie prima dintr-un sir neintrerupt de „pedepse” de acest gen pe care ni le aplica europenii. Acum este vorba despre fonduri pre-aderare, dintr-un program aflat la final, dar exista amenintarea asupra fondurilor post-aderare.

Care este contextul european?

In conditiile in care descarcarea bugetara pe anul 2007 – adica momentul in care Comisia Europeana raspunde in fata PE de modul in care au fost cheltuiti banii de la bugetul UE – va fi discutata in Parlamentul European anul viitor, cu putin inainte de alegerile europene din 2009, discutiile pe fonduri vor fi din ce in ce mai multe si din ce in ce mai dure, au avertizat in repetate randuri oamenii din institutiile europene de la Bruxelles.

Exista deja o presiune foarte mare exercitata de Parlamentul European asupra Comisiei pentru a fi mai stransa la punga si mai dura cu statele membre care au abateri de la cheltuirea corecta a banilor contribuabililor europeni. Si inainte de vacanta de vara, mai multe tari ale Uniunii Europene au fost anuntate ca trebuie sa dea inapoi Comisiei Europene 410,3 milioane euro cheltuiti necorespunzator, pentru ca au acordat subventii agricole ilegale.

Care sunt aceste tari? Nu unele periferice ale UE, ci Germania, Franta, Italia, Olanda, Spania, Suedia, Marea Britanie, alaturi de Polonia si Grecia. Tarile nucleului dur, tarile-motor ale UE nu sunt scutite. Italia trebuie sa returneze cea mai mare suma din aceasta serie, 145 milioane de euro, pentru ca nu a verificat suprafetele de teren eligibile pentru subventii din partea Uniunii. Grecia are de returnat 127,7 milioane de euro, iar Marea Britanie 69,4 milioane de euro. In cazul Greciei, Comisia a descoperit un control neadecvat din partea autoritatilor in ceea ce priveste suprafetele arabile si sectorul nucilor.

Mai mult, Grecia trebuie sa demonstreze, pana la sfarsitul lunii septembrie, ca a remediat situatia, altfel banii aferenti platilor directe vor fi redusi cu 10% in fiecare luna pana la rezolvarea situatiei. Este o noua modalitate de abordare a problemei de catre Comisia Europeana.

Masura contra Greciei seamana cu clauza de salvgardare pe agricultura care a atarnat amenintator desupra capului autoritatilor de la Bucuresti pana in decembrie 2007: daca nu isi remedia „insuficientele gravele” ale sistemului de gestionare si control pentru ajutoarele destinate agricultorilor, Romania ar fi riscat sa piarda 25% din banii alocati subventiilor, adica aproximativ 110 milioane de euro pentru 2007. Si atunci, si in cazul Greciei, banii ar fi fost retinuti din start, inainte de exercitarea platilor.

Un ultim exemplu al noii abordari, mai dure, a acestei problematici de catre CE: Bulgaria. Initial, Comisia a instituit in Bulgaria un sistem informatic neintalnit pana acum in UE, care sa fie conectat direct la sistemul informatic de la Bruxelles, pentru ca europenii sa urmareasca toti pasii unui proiect pe fonduri europene.

Mai apoi, tot in premiera, CE a facut un raport privind administrarea fondurilor europene in Bulgaria, pe care l-a prezentat simultan cu raportul pe justitie, in 23 iulie. Ce a decis Bruxelles-ul? Retragerea acreditarilor a doua agentii de plati, plus aproximativ 500 de milioane de fonduri preaderare suspendate. Mai mult, alte 250 de milioane de euro sunt puse sub semnul intrebarii, iar alte cateva sute sunt suspendate din cauza fraudelor.

Care este contextul intern?

Potrivit unor oficiali de la Comisia Europeana, exista riscul ca 5 milioane de euro aferenti platilor directe pe 2007 sa nu fie platite. Mai mult, in septembrie-octombrie 2008 va avea loc o misiune de audit a Comisiei, care verifica modul in care s-au facut platile. Fondurile platite incorect, daca sunt descoperite, vor trebui returnate Comisiei din bugetul national.

La APIA (Agentia de Plati si Interventie in Agricultura) sistemul IT are probleme, informatie confirmata atat la Bucuresti, cat si la Bruxelles. Cui trebuie sa multumeasca functionarii APIA, disperati in fata computerelor atunci cand se blocheaza sistemul, iar asta se intampla foarte des? Firmei careia i-a luat un an si jumatate sa faca acest sistem, imperfect si problematic, dar pe care a luat 6,2 milioane de euro.

Erorile pe care sistemul IT le genereaza in mod constant, inca de la implementarea primei variante a aplicatiei, constituie motivul principal al intarzierilor in stabilirea sumelor de plata, dar si al situatiei critice in care se afla unii fermieri care nu vor primi nici un ban pentru terenurile agricole pe care le exploateaza, desi verificarea datelor din cererile de plata a fost realizata sub indrumarea angajatilor APIA, a spus o sursa din institutie.

Oficialii europeni au fost extrem de clari in semnalele date la Bucuresti. De obicei rezervat in declaratii, comisarul roman Leonard Orban, a lasat la o parte prudenta si a declarat, in urma prezentarii raportului pe justie din 23 iulie: „Ce s-a intamplat in cazul Bulgariei, si insist foarte mult, este un semnal foarte clar ca in niciun fel Comisia nu va ezita sa ia masurile cele mai dure cu putinta in conditiile in care se vor constata chestiuni similare in celelalte state membre, inclusiv in Romania. Uitati-va la cazul Bulgariei si veti intelege riscurile enorme nu numai pentru Romania”.

Avertismentul lui Orban a fost completat de insusi documentul prezentat de Comisie in 23 iulie, raportul pe justitie si combaterea coruptiei.

„Existenta unei capacitati administrative adecvate si a unui control eficace al conflictelor de interese, al fraudei si al neregulilor financiare reprezinta o conditie necesara pentru ca Romania sa beneficieze pe deplin de fondurile de preaderare si structurale ale UE”, este consemnat in raportul Comisiei Europene. O fraza asupra careia nu s-au oprit multi, o avertizare voalata a Comisiei, care trebuie luata in seama.

Monitorizarea Romaniei, e adevarat, pe justitie, o plaseaza sub o lupa mai mare pe orice domeniu, inclusiv pe cel al fondurilor europene.

L-am intrebat pe ministrul Ciolos daca UE va fi mai vigilenta in viitor in privinta Romaniei, in contextul sensibilitatii europene privind fondurile, precum si a contextului intern, in analiaza managementului fondurilor europene.

„Pai se vede deja ca au fost mai vigilenti”, a raspuns joi ministrul, subliniind ca in Romania au cerut intarirea sistemului pentru prevenirea fraudei, nu fiindca ar fi descoperit fraude. Dar, a punctat ministrul agriculturii, Comisia a cerut o mai mare siguranta ca platile sunt facute corect.

„Ati vazut si anul trecut cu APIA. Din punctul meu de vedere exigenta pentru Romania si Bulgaria a fost mult mai mare decat cea pentru Polonia, Ungaria, imediat dupa aderare. Cu siguranta ca pe tot ce inseamna fonduri europene, pe agricultura cel putin, va exista o exigenta foarte mare”, a spus ministrul Dacian Ciolos.

Deci autoritatile sunt constiente ca ne „bucuram” de un regim special. Nu ramane decat sa elimine riscurile. Europenii par sa fi trecut la lucruri serioase, dupa atatea avertismente delicate sau mai putin delicate, dar oricum discrete, care s-au lovit de urechi surde.

Si sa nu uitam transparenta. Autoritatile de la Bucuresti trebuie sa dea dovada de transparenta. Nu exista secrete cand vine vorba de banii Uniunii. Iar secretizarea nu face decat sa accentueze problemele.