Editorialistii internationali despre conflictul ruso-georgian: Actiunea Georgiei – nesabuita, dar replica Rusiei a fost excesiva si nu ar trebui lasata nepedepsita

Europa are un important rol de jucat in medierea diplomatica Rusia-Georgia, considera comentatorii francezi, interesati de modul in care Parisul, detinator al presedintiei UE in acest moment, va manageria aceasta criza. Comentatorii britanici si americani cred ca Georgia trebuie sprijinita si ca raspunsul Rusiei la provocarea georgienilor a fost excesiva si disproportionata. Si ar trebui sanctionata de marile puteri.

Intr-un comentariu in cotidianul francez de centru-stanga, Liberation, Francois Sergent sustine ca Putin vrea sa restabileasca puterea rusa si a reinviat practicile Uniunii Sovietice fata de satelitii ei. Replica rusa la intrarea fortelor georgiene in Osetia de Sud este – potrivit comentatorului francez – „un avertisment clar adresat Ucrainei, tarilor baltice si chiar Poloniei”, dusmani ai Kremlinului. „Rusia a demonstrat ca este pregatita sa-si utilizeze superioritatea militara pentru a-si impune hegemonia”, pregatita sa intimideze o democratie, fie ea si imperfecta, precum cea din Georgia, prin bombardarea obiectivelor civile. Pana in prezent, Rusia si-a aratat brutalitatea chiar si fata de Europa, folosind gazul si sistand aprovizionarea tarilor disidente.

Comentatorul de la Liberation considera ca in fata abuzului Rusiei pe teritoriul georgian, Uniunea Europeana a fost „uimitor de tacuta”, cu un ministrul de externe francez „foarte confuz”, care a discutat „pe acelasi ton atat cu agresorul, cat si cu victima”. „Asteptam o condamnare clara a Rusiei si a premierului ei (n.r. Liberation il considera pe presedintele Dmitri Medvedev „o victima colaterala a conflictului”), este concluzia editorialistului francez.

Le Monde, cotidianul moderat de centru-stanga, remarca faptul ca SUA „au ridicat tonul” in relatia cu Moscova, chiar daca luptele continua in Georgia. Presedintele Bush a declarat intr-un interviu pentru NBC ca a discutat la Beijing, la ceremonia de deschidere a Olimpiadei, cu premierul rus Vladimir Putin: „I-am spus ca aceasta violenta este inacceptabila. Si nu i-am spus asta doar lui Vladimir Putin, ci si presedintelui Dmitri Medvedev”, a spus presedintele american, aratandu-si „profunda ingrijorare in fata reactiei disproportionate a Rusiei”.

Pe de alta parte, cotidianul de centru-dreapta, Le Figaro, arata intr-un comentariu al lui Pierre Rousselin ca Franta si Uniunea Europeana trebuie sa fie in prima linie a rezolvarii conflictului din Georgia. Cu doar cateva zile inaintea deplasarii la Moscova a presedintelui Nicolas Sarkozy, ziarul francez scrie ca „faza diplomatica a conflictului din Osetia de Sud va fi mai complicata decat operatiunile militare care au avut loc”. „In afara sortii unei provincii georgiene care si-a declarat independenta si a unei a doua, Abhazia, este vorba despre ansamblul relatiilor dintre Rusia si Occident. In fruntea Europei, Franta se gaseste intr-o pozitie-cheie pentru a conduce o mediere determinanta pentru viitorul relatiilor dintre Est si Vest”, scrie editorialistul de la Le Figaro.

El crede ca in primul rand trebuie oprite de urgenta luptele, pentru ca ceea ce se pregateste in Abhazia este de o amploare mai mare decat ceea ce s-a intamplat in Osetia de Sud, iar Rusia nu va accepta sa isi vada periclitate interesele in regiune. „Este util sa definim principiile pe care sa se fondeze o solutie politica”, scrie Pierre Rousselin. Si anume: trebuie aparata suveranitatea Georgiei, in fata dorintei Rusiei de a ramane cu un picior in Caucaz, dar, in acelasi timp, Rusia nu trebuie umilita. Presedintele georgian Mihail Saakasvili „trebuie sa calmeze spiritele si sa renunte sa recurga la forta”, dar este o prioritate internationala sa i se ceara Rusiei „sa inceteze a-i mai incuraja pe separatisti”.

Kremlinul considera ca interesele sale sunt in joc in sudul Caucazului, iar Georgia revendica, la rindul sau, suveranitatea deplina asupra teritoriului sau. Gerogia vrea sa adere la NATO, iar Moscova vede acest plan ca pe o amenintare – este rezumatul succint al situatiei, facut de editorialistul francez. „Despre toate acestea trebuie sa discutam. Intre Statele Unite si Rusia, Uniunea Europeana este in prima linie. (…) Diplomatia europeana trebuie sa gaseasca mijlocul de a media cu Moscova pentru a pastra pacea continentului. Este o mare responsabilitate pentru presedintia franceza”, conchide Pierre Rousselin.

Potrivit International Herald Tribune (IHT), actiunea militara a Rusiei este cea mai mare angajare a trupelor ruse in afara granitelor de la prabusirea Uniunii Sovietice. Oficialii rusi sustin ca Georgia a provocat Rusia atacand Osetia de Sud saptamana trecuta si provocand victime in randul civililor. Pe de alta parte, diplomati occidentali si oficiali militari spun ca sunt ingrijorati ca Rusia ar putea decide sa isi extinda operatiunile si sa deschida un al doilea front in Abhazia, folosind un conflict redus intr-o regiune cu predispozitie spre infruntari din Caucaz pentru a-si extinde influenta asupra unei mai mari parti a regiunii.

Georgia si Occidentul au fost surprinsi de intensitatea invaziei ruse, dar au existat semne de ani de zile ca Georgia si Rusia s-au pregatit metodic, si discret, pentru un conflict, sustine C. J. Chivers intr-o analiza publicata atat in IHT, cat si in New York Times. Care ar fi factorii care au contribuit la aparitia conflictului? Succesul militar al Kremlinului in Cecenia, care a determinat Rusia sa considere ca, pentru securitatea sa interna, e nevoie sa permita trupelor sale sa treaca granite, dar si sustinerea exuberanta pe care SUA a aratat-o presedintelui Saakasvili, un persoanj dispretuit la Kremlin din motive politice si persoanle.

Unii diplomati au considerat ca Saakasvili este un politician care promite, capabil sa puna Georgia in parametrii democratiilor occidentale si sa devina un simbol al schimbarii in statele post-sovietice muribunde. Altii insa si-au aratat ingrijorarea ca presedintele georgian si planurile sale reprezinta o provocare pentru Kremlin si ca Saakasvili va atrage SUA si Rusia intr-o disputa pe care Statele Unite nu si-o doresc.

Georgia a fost ajutata sa faca progrese pentru a intra in standardele militare ale NATO, iar oficialii georgieni au indicat in mod clar ca vad in participarea in Irak alaturi de americani un antrenament militar pentru „reunificarea nationala” – eufemism folosit pentru readucerea Abhaziei si a Osetiei de Sud sub controlul georgian. Aceste masuri insa i-au oferit Rusiei argumente pentru a invada teritoriul georgian.

William Kristol intreaba intr-un editorial in The New York Timesdaca Rusia va fi lasata sa scape nepedepsita in urma unei astfel de actiuni disproportionate. „Pot SUA sa puna o presiune reala asupra Rusiei, ca sa o determine sa se opreasca?”, este intrebarea la care cauta raspuns editorialistul american. In conditiile in care – potrivit unui reporter al The New York Times – „America considera Georgia cel mai puternic aliat din fostul bloc sovietic, dar are nevoie de Rusia in chestiuni mult mai mari, precum Iranul, va risca totul pentru a apara Georgia”?

Kristol argumenteaza ca Georgia, o natiune de 4,6 milioane de locuitori, are a treia prezenta militara in Irak – 2.000 de soldati – pentru a lupta alaturi de americani. „Ii datoram Georgiei un efort serios pentru a-si apara suveranitatea. Nu putem sta deoparte in timp ce un agresor autocratic ocupa parti ale unei natiuni democratice prietene – si o destabilizeaza in intregul ei -, natiune pe care acum cateva luni o sustineam pentru integrarea in NATO”, sustine editorialistul.

Mai mult, el se intreaba cat de mare a fost ajutorul Rusiei in chestiunea iraniana, in conditiile in care Rusia a furnizat material pentru programul nuclear iranian si acum ii vinde Teheranului sisteme antiracheta pentru a-i proteja instalatiile militare si nucleare.

„Statele Unite au resurse si aliati sa se ocupe de aceste probleme si amenintari. Dar uneori parem ciudat de timizi si nesiguri”, este concluzia editorialistului de la The New York Times.

„Marile puteri au invatat in 1914 ca mici conflicte pot usor si chiar accidental duce la razboaie mondiale”, justifica William Rees-Mogg, editorialistul cotidianul britanic The Times. Georgia a fost pripita si nesabuita in a incerca sa recastige controlul asupra Osetiei de Sud prin forta.

„Cum si-a imaginat ca va raspunde Rusia?”, este intrebarea retorica a editorialistului. Georgia este candidata la aderarea la NATO, dar membri europeni ai Aliantei, in special Germania, pot considera ca guvernul georgian este prea impetuos ca sa primeasca garantiile NATO, iar intr-o lume nesigura, marile natiuni nu mai risca sa participe la razboaie minore care sa devina confruntari de proportii mari.

De altfel, publicatia britanica sustine ca reactia Rusiei este excesiva, chiar daca nici Georgia nu este un model de democratie. Atacul decis de Saakasvilio asupra Osetiei de Sud este „mai mult decat o crima, este o provocare fara nicio scuza adresata Moscovei. Raspunsul Rusiei este insa disproportionat si este rezultatul preocuparii Moscovei in ceea ce priveste controlul Georgiei asupra conductei din Azerbaidjan spre Turcia, care ofera Europei o alternativa pentru alimentarea cu energie din zona Caucaz.

Diplomatiile occidentale ar trebui sa grabeasca negocierile privind enclavele separatiste din Georgia. Dar trebui dat un mesaj consistent si fara echivoc Rusiei: „fara varsare de sange pentru petrol”, scrie the The Times. Mai mult, Rusia trebuie sa primeasca avertismentul ca risca sa devina un paria la nivel international daca nu se retrage, pentru ca modul in care a reactionat este excesiv. Rusia nu poate fi vazuta ca un arbitru al disputelor din regiune in conditiile in care nu reuseste sa respecte obiectivele legitime ale altor state.

Cotidianul de centru-stanga britanic, The Guardian, sustine punctul de vedere al The Times, indicand faptul ca occidentul nu mai poate sta deoparte atunci cand Rusia agreseaza tarile vecine. „Ciocnirile cu Georgia se succed unor ani de politica agresiva a Kremlinului. Moscovei trebuie sa i se spuna ca locul sau in G8 nu este neconditionat”, se arata in publicatia citata.

Ministri de externe ai UE care se reunesc luni trebuie sa se intrebe de ce a fost nevoie de o izbucnire a conflictului pentru a le atrage atentia asupra a ceea ce se intampla in Georgia. „Nu ar trebui sa fie surprinsi” de situatie, sustine The Guardian, mai ales ca vara trecuta un avion rusesec a violat spatiul aerian georgian si a lansat o racheta la nord de Tbilisi. Rusia a negat implicarea, dar doua anchete independente au demonstrat contrariul. In ciuda acestor evenimente, apelurile Georgiei pentru sustinere diplomatica nu au fost ascultate.

In aprilie, Putin a anuntat ca Rusia urmareste sa aiba relatii mai apropiate cu cele doua regiuni separatiste din Georgia, ceea ce a confirmat sprijinul pe care l-a acordat separatistilor. Mai mult, rusii au mutat 400 de militari in Abhazia, sub pretextul ca lucreaza la constructia unei cai ferate. Atacurile fortelor sprijinite de rusi in Osetia de Sud s-au intensificat si inmultit in ultima vreme, iar sase politisti georgieni au fost raniti intr-un atac cu bomba pe o sosea, in timp ce liderul pro-georgian al administratiei din Osetia de Sud a scapat ca prin urechile acului de un asasinat.

Niciunul dintre aceste incidente nu a suscitat interesul presei occidentale, sustin jurnalistii de la The Guardian, ceea ce a dat impresia acum ca Georgia a initiat atacul asupra Osetiei de Sud din senin, ceea ce este total fals. Nu a fost o decizie buna a Georgiei, insa a recurs la operatiunile militare dupa o perioada indelungata de crestere a tensiunilor din zona, in care Rusia a facut totul sa provoace autoritatile de la Tbilisi si sa provoace o reactie.

Tocmai de aceea, obiectivele Rusiei in regiunea separatista nu sunt umanitare, ci geostrategice. „Ea cauta sa restaureze sfera de influenta pe care o considera de drept si pe care a pierdut-o odata cu dezmembrarea Uniunii Sovietice. (…) Nu este loc pentru o Georgie independenta, sau Ucraina sau Moldova in aceasta imagine mentala. Cand liderii rusi vorbesc despre beneficiile democratiei suverane, ei vorbesc exclusiv despre propria suveranitate si deloc despre democratie. Tarile de la granitele lor nu au dreptul de a avea o politica externa proprie daca ea este in dezacord cu cea a Rusiei”, scrie The Guardian.

Cum ar putea raspunde UE si aliatii ei comportamentului Rusiei? Sa se gandeasca daca Moscova trebuie sa beneficieze de prestigiul de a fi membru al G8. Situatia actuala ar putea determina Comitetul International Olimpic sa se gandeasca daca o tara care actioneaza pentru dezmembrarea teritoriala a unui stat vecin, la cativa kilometri departare de Soci, locul in care se va desfasura Olimpiada de iarna din 2014, este potrivita sa poarte stindardul olimpic. Ambele „pedepse” ar putea afecta Rusia in dorinta sa de a fi o natiune respectata si o putere mondiala. „Prea adesea guvernele europene cedeaza in fata fatalismului de a crede ca Rusia nu poate fi influentata”, conchide The Guardian.

Bruce Anderson de la The Independent crede ca Occidentul este vinovat pentru razboiul din Georgia. „Slabiciunea noastra diplomatica isi are radacinile intr-o incompetenta strategica pe termen lung”, sustine el. Presedintele Saakasvili, un tip incapatanat, a fost incurajat de discutiile privind aderarea Georgiei la NATO si s-a comportat ca un membru al Aliantei, crezand ca poate provoca Rusia, iar rusii s-au gandit ca e timpul sa-i dea o lectie, arata Anderson. El mai spune ca partea sudica a fostei Uniuni Sovietive este un loc volatil, iar europenii si americanii nu ar trebui sa se bazeze pe aceasta zona pentru securitatea lor energetica.

Jonathan Steele, editorialist la The Guardian, sustine ca acest razboi nu are nimic de-a face cu conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan, ci cu influenta rusa asupra regiunii.