O vedeta oarba da un mare spectacol miercuri la Bruxelles: justitia romana

Comisia Europeana prezinta miercuri raportul despre justitia si lupta anticoruptie din Romania, dupa ce il va discuta in ultima sedinta a comisarilor europeni inainte de vacanta de vara. Din proiectele care au circulat in presa, documentul Comisiei va nota progrese privind crearea si operationalizarea Agentiei Nationale de Integritate, luptei impotriva coruptiei la nivel local si progrese limitate in domeniul justitiei, dar va critica lipsa de angajament si coeziune politica in combaterea marii coruptii, ceea ce ar putea afecta evaluarile Romaniei pentru aderarea la euro si spatiul Schengen.

Raportul se inscrie in mecanismul de monitorizare si cooperare instituit in premiera in Uniunea Europeana pentru Romania si Bulgaria la aderarea celor doua tari – potrivit acestuia, Romania a fost evaluata la sase luni de la aderare, in iunie 2007, cand s-a decis continuarea monitorizarii, apoi a avut loc un raport de etapa in februarie 2008, ca miercuri sa apara cel de-al doilea raport si cu o componenta politica.

Iunie 2007 – Comisia recomanda Romaniei sa prezinte un plan de actiune pe justitie

In urma cu un an, Comisia Europeana decidea ca continuarea mecanismului de verificare si cooperare – adica a monitorizarii situatiei din justita romana – si cerea autoritatilor romane sa elaboreze un plan de actiune pana in octombrie, in care sa arate exact cum va indeplini obiectivele propuse.

„Planul ar trebui sa se bazeze pe o strategie coerenta in lupta impotriva coruptiei la toate nivelurile si pe un plan credibil pentru a consolida independenta, prerogativele si resursele domeniului judiciar”, spunea Comisia in iunie 2007. „Este esential un angajament politic continuu fata de reforma domeniului judiciar si fata de lupta impotriva coruptiei”, sublinia documentul prezentat.

Raportul adopta tonul cel mai dur in capitolul referitor la marea coruptie, notand ca „progresul inregistrat in tratamentul juridic al coruptiei la nivel inalt este inca insuficient”. Pedepsele insuficient de aspre si numarul mare de suspendari ale executarii pedepsei in cazurile de mare coprutie subminau, potrivit Comisiei Europene, perceptia privind angajamentul si vointa politica de a combate coruptia.

Printre progrese, documentul Bruxelles-ului inventaria evolutii in infiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) si in combaterea coruptiei la nivel local.

Comisia facea in iunie 2007 sase recomandari Romaniei:

• sa finalizeze adoptarea noului Cod de Procedura Civila, trebuie sa continue procesul de adoptare a noului Cod de Procedura Penala si sa consolideze noul Cod Penal;

• sa rezolve actualele probleme de personal si de organizare din sistemul tribunalelor si sa dea curs rezultatelor studiilor si proiectelor-pilot, pentru a stabili indicatori de performanta in sistemul judiciar;

• sa demonstreze eficienta Agentiei Nationale de Integritate;

• sa asigure stabilitatea legala si institutionala a cadrului anticoruptie incluzand institutii-cheie precum Directia Generala Anticoruptie si sa promoveze decizii cu putere de descurajare in cazurile de coruptie la nivel inalt. Ar trebui dezvoltate masuri disuasive mai puternice, precum inasprirea conditiilor legale de aplicare a suspendarii executarii pedepsei;

• sa stabileasca o strategie anticoruptie coerenta la nivelul intregii tari, care sa identifice sectoarele cele mai vulnerabile si sa monitorizeze implementarea ei;

• sa consolideze capacitatea sistemului judiciar la toate nivelurile, inclusiv in ceea ce priveste independenta, resursele si prerogativele.

Februarie 2008 – In lupta impotriva marii coruptii sunt rezultate neconvingatoare

Raportul din iarna a fost unul strict tehnic, care inventaria progresele facute in fiecare dintre cele patru obiective stabilite de Comisia Europeana. „Situatia din teren da nastere la preocupari”, nota documentul. In acelasi timp, Comisia subliniaza ca cele sase luni scurse de la anteriorul raport reprezinta o perioada prea scurta ca Romania sa remedieze deficientele, insa planul de actiune al Guvernului roman „este lipsit de consecventa si are o serie de lacune”.

„Nu s-a facut inca dovada unor rezultate convingatoare in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt”, indica raportul, dar Comisia lauda activitatea DNA, care a demonstrat un bun parcurs in anchetarea si unor cazuri de mare coruptie.

Bruxelles-ul mai arata ca „exista 10 cazuri importante care au fost amanate in ultimele sase luni si anumite cazuri au fost compromise din punct de vedere procedural” si recomanda ca Romania sa multiplice eforturile pentru o mai mare stabilitate a cadrului legal si institutional al luptei anticoruptie, pentru a inregistra progrese pana la urmatoarea evaluare a Comisiei, din iulie 2008.

Existau in februarie intarzieri in infiintarea Agentiei Nationale de Integritate, dar si in ceea ce priveste punerea in aplicare a unei strategii coerente de recrutare in sistemul judiciar si in elaborarea unei strategii globale si punerea in aplicare de proiecte reprezentative pentru lupta impotriva coruptiei la nivel local.

La conferinta de presa, Mark Gray, unul dintre purtatorii de cuvant ai Comisiei, a facut o analogie fotbalistica referitor la situatia din justita romana: „Am avut o prima repriza slaba, asteptam ca cea de-a doua sa fie mult mai buna. Nimeni nu vrea sa avem prelungiri sau lovituri de pedeapsa (n.r. prelungirea monitorizarii sau activarea clauzei de salvgardare). Ne asteptam ca cele doua guverne (n.r. roman si bulgar) sa isi imbunatateasca situatia in cea de-a doua repriza”, a fost indemnul lui Mark Gray.

Iulie 2008 – Variante preliminare foarte dure, varianta finala intens negociata

Asa cum reiese din proiectele de raport aparute in presa, Comisia pare decisa sa adopte un ton mai dur la adresa Romaniei, dar miercuri se va sti exact daca nu si-l va mai indulci.

Esecul Romaniei in a face suficiente progrese in mecanismul de verificare si cooperare si in a risipi dubiile privind capacitatea de a combate coruptia va influenta evaluarea Romaniei in aderarea la spatiul Schengen si la zona euro, indica proiectul. O afirmatie care a starnit emotii.

„Documentul va suferi modificari in punctele esentiale”, au spus surse europene pentru HotNews.ro, iar aceasta formulare ar putea fi unul dintre acele puncte esentiale.

Evaluarile insa raman aceleasi: exista progrese in crearea si operationalizarea ANI, in demersurile la nivel local de lupta anticoruptie, in reformarea justitiei si in functionalitatea DNA. In egala masura vor exista note critice privind operationalizarea deplina a ANI, finalizarea noului Cod de Procedura Penala si, mai ales, la adresa Paramentului Romaniei, care politizeaza dosarele de inalta coruptie si care „trebuie sa demonstreze un angajament lipsit de echivoc in favoarea eradicarii coruptiei la nivel inalt”.

„Nu s-a inregistrat niciun progres real in zece cazuri-cheie implicand fosti ministri. Aceasta se datoreaza partial faptului ca Parlamentul a blocat investigarea si partial faptului ca aceste cazuri au fost respinse de inalta Curte de Casatie si Justitie, care a invalidat decizii anterioare”, se arata in proiectul de raport.

Ultima afirmatie s-a regasit si in raportul din iarna.

De altfel, filmul cronologic al rapoartelor pe justitia din Romania si lupta anticoruptie demonstreaza ca putine au fost modificarile in bine aparute de-a lungul acestui an. Se inregistreaza mereu progrese, dar ele par nesemnificative in comparatie cu problemele care mai raman de rezolvat. Nuca tare, greu de spart, este in lupta impotriva coruptiei la nivel inalt: atata vreme cat nu vor exista condamnari, ci doar dosare plimbate in instante, la DNA, la Parlament, probabil ca raporatele politice vor arata, mai mult sau mai putin, la fel. Cele tehnice consemneaza factual actiunile din Romania, dar o nota predominanta in varianta finala de raport, care va fi prezentata oficial si e o imbinare a partii tehnice si politice, va suna, mai mult sau mai putin la fel de fiecare data.

Raportul va fi discutat la nivel de ministri in Consiliul de Justitie si Afaceri Interne care are loc joi si vineri la Bruxelles, urmand a fi adoptat de Consiliul Afaceri Generale si Relatii Externe (CAGRE) la 15 septembrie 2008.