Romanii au o imagine idilica despre Parlamentul European si sunt mai informati decat alti europeni, desi autoevaluarea lor spune contrariul

Romanii au o viziune idilica asupra Parlamentului European, pe care 48% intre ei il considera este institutia comunitara cu cea mai mare putere de decizie, releva rezultatele pentru Romania ale Eurobarometrului special privind PE. Cifrele indica faptul ca sunt mai bine informati decat ceilalti europeni, desi ei cred contrariul, insa datele au fost colectate inainte de alegerile europene din toamna anului trecut, perioada in care informatiile despre PE au fost foarte prezente in media si opinia publica.

Aproape jumatate dintre respondentii la chestionar, adica 48%, cred ca cred in mod eronat ca Parlamentul European este institutia comunitara cu cea mai mare putere de decizie din cadrul UE. Nici mai vechii europeni decat noi nu sunt departe de aceasta opinie, in conditiile in care 43% dintre ei au dat acelasi raspuns. O foarte mare proportie este insa neinformata, adica 26% dintre romani si 23% dintre europeni.

„Dupa ce am ascultat rezultatele, m-am simtit ca un extraterestru. Parlamentul European pare o nava spatiala populata de o specie cu puteri benefice”, a comentat Adina Valean, lidera liberalilor romani din Parlamentul European, in cadrul dezbaterii de vineri in care s-au analizat rezultatele studiului.

La randul sau, liderul socialistilor romani din PE, Adrian Severin, a constatat si el ca romanii au cea mai buna parere despre legislativul de la Strasbourg, prin urmare „avem multe de stricat”, a spus el, referindu-se la eurodeputatii romani. „Parlamentul Romaniei este stricat. Vor trece multe generatii pana se va reface perceptia romanilor asupra institutiei. Nu trebuie ca, prin aceleasi mijloace, sa ducem si la decredibilizarea institutiei europene”, a subliniat Severin.

PE ar trebuie sa aiba mai multa putere

Probabil fiindca membrii Parlamentului sunt alesi in mod direct de catre cetatenii europeni, acestia considera ca PE ar trebui sa aiba mai mare putere de decizie. Nu mai putin de 46% dintre romani si 47% dintre europeni au aceasta opinie.

„Oamenii cred ca PE este puternic, ceea ce nu e cazul, dar puterea acestei institutii ar trebui consolidata. Pentru ca cetatenii si-o doresc puternica”, a comentat Adrian Severin.

Totusi, chiar daca romanii stiu care este rolul Parlamentului European, ei stiu putin despre membrii acestuia. Cu doua luni inainte de alegerile europene – datele au fost colectate intre 24 septembrie si 18 octombrie – alegatorii romani stiau ca vor trimite la Strasbourg 17 membri, nu 35 cat este numarul destinat Romaniei. Proportia celor care nu au stiu sa dea un raspuns la intrebarea referitoare la numarul deputatilor romani este insa foarte mare, de 75%.

„Putini ne cunosc, dar majoritatea ne iubesc si ne crediteaza foarte mult”, a comentat liberala Adina Valean.

Totusi, numai 9% dintre romani nu au stiu nimic despre PE, 57% au citit ceva pe aceasta tema sau au urmarit la radio si televizor informatii despre Parlamentul European. conjunctura insa a fost favorabila, intrucat perioada a fost premergatoare alegerilor europene, cand informatiile pe aceasta tema au fost abundente in media. Spre deosebire de romani 54% dintre europeni nu aveau informatii privind Parlamentul, fata de 34% care citisera sau vizionasera ceva in acest sens.

Chiar daca sunt mai bine informati decat media europeana, romani cred ca stiu putine despre aceasta institutie europeana. 67% dintre ei se considera slab informati, fata de 73% la nivel european, in timp ce 22% s-au declarat bine informati, fata de 24% la nivel european.

Barbatii din Romania, mai bine informati decat femeile

Studiul asupra Romaniei releva un „element recognoscibil” al societatii romanesti, adica machismul, dupa cum a observat Adrian Severin. Barbatii sunt mai bine informati decat femeile, 25% fata de 19%, in timp ce dintre cei care s-au declarat slab informati, proportia mare este la respondentii de sex feminin 68%, in timp ce 67% dintre barbati au recunoscut ca sunt slab informati.

Romanii sunt poporul cu cea buna imagine despre Parlamentul European, mai releva studiul citat. 11% dintre ei au o imagine „foarte pozitiva”, in timp ce raspunsul a 52% dintre ei a fost ca au o imagine „destul de pozitiva”. Aceste procente ridicate au situat romania pe primul loc intre cei 27 de membri, fiind urmata de Slovenia, iar media in UE privind imaginea pozitiva asupra institutiei europene este de doar 35%.

Romanii se considera inca niste provinciali in UE

Specific romanesc este modul in care evalueaza politicile prioritare. Daca la nivel european prioritare sunt protectia drepturilor omului (58% dintre respondenti), egalitatea dintre barbati si femei (41%) si solidaritatea dintre statele membre ale Uniunii Europene (36%), romanii cred ca ordinea acestora este alta. Protectia drepturilor omului este o prioritate si pentru ei (57%), ceea ce poate fi si un stereotip, urmata de solidaritatea dintre statele membre (46%) si de solidaritatea UE cu tarile mai sarace din lume (36%).

Adrian Severin a afirmat ca probabil ideea din spatele acestei prioritati a fost ca Romania se considera o tara mai saraca si ca respondentii nu au inteles intrebarea, nu au inteles ca se refera la relatia dintre statele membre ale UE cu ceea ce la nivel european este cunoscut ca tarile terte, adica acelea care nu sunt membre ale Uniunii.

Mentalitatea ca suntem niste provinciali in UE trebuie schimbata. „Romania trebuie sa isi schimbe mentalitatea de tara care trebuie sa se puna bine cu celelalte tari pentru a fi in club. Romania este deja in club. Asa ca trebuie sa deschida gura, sa se implice, pentru ca in implicare consta calitatea de stat membru”, a spus si Adina Valean.

Liderul delegatiei PD-L din Parlamentul European, Theodor Stolojan, s-a declaratplacut surprins de rezultatele studiului. „Surpriza este legata de respectul pe care il au romanii fata de institutiile Uniunii europene. Apartenenta la UE este vazuta prin prisma avantajelor pe care le percep romanii ca fiind stat membru: libertatea de miscare, dreptul de munca in statele UE, fondurile europene”, a conchis el.

Studiul a fost realizat in perioada 24 septembrie-18 octombrie 2007, pe un esantion de 1000 de persoane.