Parlamentul European cere Italiei sa nu mai amprenteze romii din taberele nomade

Parlamentul European a votat joi o rezolutie prin care solicita autoritatilor italiene sa nu mai colecteze amprentele digitale ale romilor, precum si o mai buna integrare a acestei minoritati la nivel european. Mai mult, PE cere Italiei sa nu utilizeze amprentele deja colectate, pana in momentul in care Comisia Europeana va prezenta evaluarea masurilor adoptate de guvernul de la Roma, intrucat un astfel de demers este un act clar de discriminare rasiala si etnica, dar si discriminare intre cetatenii UE de origine roma si ceilalti cetateni comunitari.

Comisia European a solicitat informatii suplimentare autoritatilor italiene legate de masurile luate si cadrul legal al acestora si si-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritatile italiene odata ce sunt cunoscute caracterul si consecintele acestor masuri. In acest sens, Bruxelles-ul a solicitat Italiei un document suplimentar cu privire la scopul si amploarea acestei baze de date, iar raspunsul autoritatilor italiene – care consta intr-un raport – este asteptat pana la sfarsitul lunii iulie. Parlamentul invita Comisia sa faca o evaluare atenta a masurilor legislative si executive adoptate de autoritatile italiene, pentru a verifica daca sunt compatibile cu Tratatele Uniunii si dreptul comunitar.

Legislativul de la Strasbourg considera inadmisibila amprentarea copiilor – invocand protejarea acestora – si sustine ca ei sunt tratati ca niste infractori prin acest gest al autoritatilor italiene. „Modalitatea optima de aparare a drepturilor copiilor romi o reprezinta garantarea accesului egal la educatie, o locuinta si asistenta medicala de calitate, in cadrul politicilor de incluziune si integrare, si asigurarea protectiei acestora impotriva exploatarii”, se arata in rezolutia adoptata de Parlamentul European.

Deputatii invita statele membre sa intervina cu fermitate in favoarea minorilor neinsotiti care ar putea fi exploatati, oricare ar fi etnia si nationalitatea acestora. In cazurile in care identificarea acestora ar fi utila in acest sens, invita statele membre sa-i identifice prin

„proceduri ordinare si nediscriminatorii”, respectand pe deplin toate garantiile si protectiile juridice.

PE isi exprima ingrijorarea si fata de afirmatia potrivit careia prezenta taberelor de romi din imprejurimile marilor orase este o grava urgenta sociala intrinseca, ce se repercuteaza asupra ordinii si sigurantei publice, fapt ce justifica declararea starii de urgenta pe o perioada de 12 luni. Aceasta afirmatie apare in decretele si ordinele administrative emise de Guvernul italian.

Mai mult, eurodeputatii remarca faptul ca declararea starii de urgenta ofera posibilitatea adoptarii unor masuri extraordinare prin derogare de la legislatia ordinara de catre prefectii care trebuie sa aplice masurile, inclusiv amprentarea, in temeiul unei legi privind protectia civila in cazul „calamitatilor naturale, al catastrofelor si al altor evenimente”, o legislatie disproportionata si necorespunzatoare acestui caz specific.

Concluzia eurodeputatilor este ca trebuie elaborata o strategie la nivel european, dar si national – profitanad de oportunitatile oferite de fondurile europene – pentru abolirea segregarii romilor din invatamant, pentru asigurarea accesului la educatie al copiilor romi, pentru asigurarea accesului la piata muncii, servicii medicale si ajutoare sociale, pentru combaterea practicilor discriminatorii in atribuirea de locuinte si pentru cresterea participarii romilor la viata sociala, economica, politica si culturala.

Eurodeputatii romani au luat si ei cuvantul in dezbatere, fiind unii dintre cei mai activi pe aceasta tema.

Adrian Severin (PSE) a mentionat ca extinderea UE a fost ultimul act de liberare a romilor, ei fiind in prezent cetateni europeni. „Probabil ei sunt cei mai europeni cetateni in termeni absoluti fiindca sunt doar europeni. Integrarea lor culturala, sociala si economica este o provocare europeana. De aceea ar trebui sa dispunem de o politica a romilor comuna. O strategie care face doar recomandari statelor membre, lasand la latitudinea acestora decizia si responsabilitatea finala, pur si simplu nu functioneaza”, a declarat deputatul european.

Liberala Adina-Ioana Valean (ALDE) considera ca incepand cu anul trecut Italia a initiat „masuri de securitate disproportionate si socante.” „Este momentul sa vedem Consiliul si Comisia luand masuri concrete pentru a determina Italia sa se alinieze legilor si valorilor europene. Avem nevoie de o evaluare a implementarii directivei UE anti-discriminare, cat si a celei privind libera circulatie. Trebuie sa intensificam abordarea integrata si implementarea Strategiei UE pentru romi. De asemenea, trebuie sa numim un comisar european insarcinat cu problemele romilor”, a spus ea.

La randul sau, Marian-Jean Marinescu (PPE-DE) a reliefat ca autoritatile romane au elaborat o strategie de integrare a minoritatii roma, aprobata si urmarita de Comisia Europeana. Strategia cuprinde o serie de actiuni, in special in domeniul educatiei si al accesului pe piata muncii, respectand in totalitate standardele europene. „Ceea ce s-a cerut Romaniei trebuie sa se ceara acum oricarui alt stat membru: programe de integrare coerente bazate pe principiile europene. Aceste programe trebuie sa evite cu desavarsire actiuni discriminatorii, cum este recenta decizie a guvernului italian de amprentare sau actiuni in forta care pot aduce prejudicii cetatenilor corecti.”