Tsunami-ul alimentar loveste si Romania
In Somalia, un tanar a fost ucis intr-o revolta starnita de pretul ridicat al alimentelor; revolte au inceput si in Egipt, Indonezia sau Haiti; in SUA, Wal-Mart a limitat numarul sacilor de orez pe care le pot cumpara comerciantii, iar Guvernul belgian a deschis o ancheta pentru stabilirea pretului corect la cartofii prajiti. Ce se intampla in Romania, in contextul international al cresterii pretului alimentelor? Desi autoritatile par linistite, realitatea demonstreaza ca preturile cresc constant. Si vor creste si mai mult.
Informatia pe scurt:
* Cresterea pretului alimentelor pe plan mondial se resimte si in Romania, in care pretul produselor alimentare a crescut in ultimul an cu 10,82%.
* Stocurile de grau sunt suficiente pentru a nu exista problema resurselor, spune Ministerul Agriculturii, in timp ce producatorii sustin contrariul.
* Preturile vor mai creste, iar cele ale cerealelor se estimeaza ca vor fi cu 10% mai mari decat acum.
„Epoca alimentelor ieftine tine de domeniul trecutului”, crede noul raportor special al ONU privind dreptul la alimentatie, Olivier de Schutter, in timp ce organizatia avertizeaza ca preturile mari ameninta sa arunce in foamete 100 de milioane de oameni din intreaga lume. Organismele internationale – Fondul Monetar International, Banca Mondiala – vorbesc despre masuri de urgenta pentru a ajuta agriculturile tarilor in curs de dezvoltare, in conditiile in care preturile mondiale la grau, porumb si orez aproape s-a dublat in ultimul an. Potrivit Bancii Mondiale, preturile la alimente au crescut cu 83% in ultimii trei ani.
Specialistii citati de presa internationala – BBC, The Times, Science Daily – remarca faptul ca este sfarsitul unei perioade de 30 de ani in care preturile la alimente nu au fost nici prea ridicate, dar nici prea scazute si au ramas relativ constante. In termeni reali, insa, preturile la grau, porumb si soia chiar au scazut, iar tarile au cele mai reduse stocuri de rezerva, intrucat nu au vazut necesitatea de a acumula aceste produse.
Cine are de pierdut? Locuitorii tarilor in curs de dezvoltare care locuiesc in orase si care trebuie sa cumpere produse importate la preturi tot mai mari, in conditiile in care veniturile lor sunt mici.
Cine are de castigat? Fermierii din tarile dezvoltate sau de pe pietele emergente ca SUA, Brazilia, Argentina, Canada sau Australia, precum si cativa fermieri saraci, care pot profita acum de pe urma cresterii preturilor.
Ce se intampla in Romania?
Romania s-a confruntat anul trecut cu seceta, astfel ca productia de grau, porumb, floarea soarelui a scazut semnificativ. Daca in 2006 productia de grau a fost de 5 milioane de tone, in 2007 a fost de doar 3 milioane, in timp ce la porumb diferenta a fost de la 8,9 milioane de tone la 3,6 milioane de tone, iar la floarea soarelui de la 1,6 milioane de tone la doar 500.000 de tone.
„Evident, sunt scaderi importante, de la simplu la dublu in unele situatii, iar in altele de la simplu la triplu. De asta vedem in rafturile magazinelor pretul uleiului, de exemplu, care a crescut foarte mult (n.r. cu 80% fata de anul trecut, potrivit declaratiei presedintele patronatului din industria uleiului, Viorel Zichil facuta pentru NewsIn). Productia a scazut, in timp ce cererea a ramas constanta sau a crescut, si atunci pretul tinde sa creasca, cum este situatia la ulei si grau”, a explicat pentru HotNews.ro Constantin Rudnitchi, consilierul ministrului agriculturii.
In aceste conditii ale unei productii reduse in plan national si a unei crize a cerealelor la nivel mondial, situatia stocurilor este foarte importanta. In aceasta privinta, Ministerul Agriculturii si asociatiile producatorilor vad situatia diferit. „Stocurile Romaniei de grau se cam apropie de final, Romania a dat drumul la rezerva de stat din cauza limitarii stocului de productie”, a declarat pentru HotNews.ro presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR), Marcel Cucu.
„Ce stocuri? Nu avem stocuri la cereale. In afara de 200.000 de tone de grau de la rezerva de stat – care ajunge pentru maxim doua luni – alte cereale nu avem in stocuri. Nu avem o politica in acest sens”, spune Stefan Nicolae, presedintele Federatiei Nationale a Sindicatelor din Agricultura, AGROSTAR.
Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, situatia sta altfel, insa este adevarat ca stocurile sunt mai mici decat cele din aceeasi perioada a anului trecut, justificat insa de productia scazuta cauzata de seceta. In luna aprilie stocurile de grau se situau la 1,035 milioane de tone, fata de 1,697 de milioane de tone in aprilie 2007. O scadere de 39% in 2008.
Stocurile de porumb au scazut cu 43% fata de perioada similara a anului trecut, de la 3,755 milioane de tone la 1,638 milioane tone in 2008, in timp ce stocurile de orz si orzoaica sunt de 899.980 de tone fata de 905.540 tone anul trecut.
Constantin Rudnitchi spune ca stocurile de grau existente sunt suficiente la o prima estimare. „Cifrele arata ca Romania consuma cam 150.000 tone de grau panificabil pe luna. Prin urmare 600.000 de tone ar putea fi suficiente pentru necesitatile Romaniei, ar putea ajunge cam pentru 4 luni. Cand ne raportam la 4 luni ne gandim la faptul ca graul se va recolta anul acesta undeva probabil la sfarsitul lui iunie, inceputul lui iulie. In principiu ar trebui sa ajunga. Sunt niste calcule mai de la distanta, mai de sus privite, dar ele pot fi valabile”, spune consilierul ministrului Ciolos.
Cum se explica atunci ca pretul painii a crescut – potrivit presedintelui AGROSTAR – cu 40%? Reprezentantii producatorilor pun pe seama pretului graului, dar nu numai, ci si pe cresterea preturilor la energie, la gaze, la toate mijloacele de productie. Serban Nicolae sustine ca pretul tonei de grau in toamna lui 2007 era intre 220-230 de euro, in timp ce acum a ajuns la 300-310 euro, iar la porumb a ajuns la un maxim istoric, de 500 de euro pe tona.
Altele sunt cifrele detinute de Ministerul Agriculturii, ceea ce il face pe Constantin Rudnitchi sa creada ca producatorii romani au preferat sa fie moderati cu exporturile in aceasta perioada.
La sfarsitul lunii ianuarie-inceputul lui februarie, pretul tonei de grau la nivel mondial a crescut de la 250 de euro pe tona la 290 de euro pe tona, in timp ce in aceeasi perioada in Romania a fost de 243-245 de euro pe tona, cu o tendinta de usoara scadere la 235 de euro pe tona in martie. Poate tocmai de aceea, in luna ianuarie au fost importate 7300 de tone de grau si exportate 6000 de tone, in timp ce in februarie au fost exportate 70.000 de tone de grau, potrivit datelor furnizate de consilierul ministrului agriculturii.
„Importurile vor aparea, insa probabil ele nu s-au facut intrucat pretul de pe plan global a fost mai mare decat pretul intern. Se fac declaratii ca se doresc importuri, dar in acest moment sunt si alte parghii in Romania, se pot face imprumuturi de la rezervele de stat”, a explicat Rudnitchi.
Ce ne asteapta in continuare?
„Cresterile de pret vor continua, pentru ca nu stim pe ce cantitati de cereale ne vom baza la sfarsitul ciclului de productie. Exista o crestere de 10-15% la cereale la nivel national si avem mari probleme, intrucat au crescut si preturile la seminte – cu 40-50% – la motorina, prin urmare anticipam ca vom avea o crestere de 10% peste pretul actual al cerealelor”, anticipeaza Stefan Nicolae de la AGROSTAR. Deja painea s-a scumpit cu 40%, carnea cu 20%, iar laptele cu 15%, iar derivatele din ultimele doua produse au si ele preturi mai mari.
„In mod cert preturile se vor aseza in fucntie de nivelul stocurilor si de piata mondiala. Pe piata europeana va exista o mare cerere, pentru ca se remarca si un fenomen nou: India, China, Coreea au trecut pe consumul de proumb si grau si astfel creste cererea”, spune si presedintele LAPAR, Marcel Cucu. In Romania preturile vor creste „din cauza inputurilor generate: pretul motorinei, al semintelor”, crede el.
Constantin Rudnitchi afirma ca in Europa si in Romania, spre deosebire de alte parti ale lumii, nu se pune problema lipsei materiilor prime, ci a pretului care este fluctuant si este determinat de nivelul productiei, de anii secetosi, de clima. Solutia poate fi, pe plan mondial, dar si national, inovarea.
„Daca vorbim de inovare putem vorbi de hibrizi mai performanti, ceea ce nu este insa cazul Romaniei deocamdata. Noi avem ferme care fac productii mai mari decat in tarile europene, dar mai e inca de lucru: putem creste randamentele, putem dezvolta zona de irigatii. Vorbim mult de productie si mai putin de ceea ce urmeaza dupa productie, ce se intampla cu colectarea, cu comercializarea ei. Trebuie aici sa facem pasi importanti, pentru ca la noi costurile de depozitare sunt inca mari, nu avem o traditie de asociere care sa determine o politica a pretului de vanzare. Acum se aloca fonduri pentru astfel de retele, dar inca fermierii romani sunt intr-o prima faza, de achizitionare a utilajelor, iar apoi va urma probabil si faza de asociere”, este concluzia Ministerului Agriculturii potrivit informatiilor din teren.
Cat ne costa sa mancam?
Produsele alimentare s-au scumpit cu 10,82% în decurs de un an, procent atins în martie, o creştere mai mare decât rata inflaţiei, care s-a stabilit la 8,63%. Preturile produselor alimentare din Romania au reprezentat peste 70% din media UE, in timp ce veniturile reprezinta mai putin de 40% din media europeana.
Vedete incontestabile ale acestor cresteri de preturi sunt produsele care fac parte din meniul zilnic al romanilor, care nu-si permit sa consume in mod frecvent carne si peste. Astfel pretului uleiului a crescut cu 47%, legumele cu 24%, ouăle cu 24%, laptele cu 16 la sută%, pâinea şi făina cu 12%.
Datele furnizate in martie de Institutul National de Statistica arata ca laptele s-a scumpit cu încă un procent în martie faţă de februarie, brânza cu 2,1%, uleiul şi fructele cu trei procente.