Peste 4.000 de scoli au disparut!

Numarul unitatilor de invatamant preuniversitar s-a redus cu 25% in ultimii patru ani, potrivit datelor Institutului National de Statistica. Daca in anul scolar 2000-2001 isi deschideau portile in total 24.355 de gradinite, scoli generale, scoli profesionale si de maistri, in acest moment mai exista doar 17.861 dintre ele.

Cea mai grea pierdere au suferit-o ciclurile primar si gimnazial (general). Din cele 12.709 de scoli care functionau in 2000, in acest an numai 8.714 au fost functionale. Totodata, au disparut aproape 2.500 de gradinite din cele peste 10.000 existente acum patru ani.

Reducerea numerica a unitatilor de invatamant preuniversitar este mult mai pregnanta in mediul rural. In 2000 puteau fi numarate 10.635 de scoli comunale si satesti, dar in anul scolar 2003-2004 au functionat doar 6.957. Aceeasi problema o au si gradinitele de provincie, ele reducandu-se la 4.944 – de la 7.197 in acelasi interval.

In mediul urban insa, scaderea numarului unitatilor din preuniversitar este de doar 10%.

Printre principalele cauze nu se numara doar reducerea natalitatii, ci si masurile de „eficientizare” demarate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, inca din primul an al actualei legislaturi; aparitia asa-numitelor scoli-centre de comuna si – implicit – desfiintarea scolilor din jurul lor, comasarea administrativa a unor gradinite cu unitati de invatamant superior.

Rezultatele nu s-au dovedit intotdeauna pe masura „eficientizarii”. In lunile de toamna, iarna si primavara, mii de elevi sunt nevoiti sa parcurga kilometri buni prin zapada, noroi, de la scoala pana acasa, din cauza ca mijloacele de transport (vestitele microbuze scolare…) erau fie pe butuci, fie inexistente.

Nici ritmul de a pune la dispozitia MEdC 120 de microbuze anual nu a fost respectat de ARO. Totodata, in multe clase a fost depasit numarul maxim de elevi admis, diminuandu-se calitatea actului didactic.

Doar numarul liceelor a fost in crestere in perioada 2000-2004. Cele 30 nou-aparute in acesti patru ani ridica totalul la 1.397 de asemenea institutii de invatamant.

Explicatia poate fi data nu de cresterea numerica a tinerilor, ci de pregatirea treptata a generalizarii invatamantului obligatoriu de 10 ani, dublata de interesul pur electoral de „prindere” intr-un sistem elevat de educatie a cat mai multi viitori votanti…

O dovada in plus; unitatile de invatamant profesional si scolile de arte si meserii au „pierdut” in acesti patru ani 42 de unitati – din totalul de 93 existent in anul 2000…