România se împacă „diplomatic” cu Austria / Anunțul făcut de Iohannis după ce a vorbit la telefon cu președintele austriac

Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, rechemat în țară în 9 decembrie, după ce Austria a votat împotriva aderării țării noastre la Schengen, va fi retrimis la Viena. Anunțul a fost făcut de administrația prezidențială, care precizează că președintele Klaus Iohannis a vorbit la telefon cu omologul său austriac Alexander Van der Bellen, căruia i-a transmis că „votul negativ al acestei ţări pentru aderarea României la spaţiul Schengen a produs dezamăgire în rândul cetăţenilor români”.

Conform administrației prezidențiale, discuția telefonică a avut loc la inițiativa părții austriece, iar Klaus Iohannis a transmis omologului austriac că „votul negativ exprimat de Austria în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne privind aderarea României la spațiul Schengen a produs dezamăgire în rândul cetățenilor români”.

• „Președintele României a arătat că acest vot a fost cu atât mai dificil de înțeles cu cât nu reflectă bunele relații existente între cele două țări și cooperarea strânsă în multiple domenii, inclusiv cel al afacerilor interne, și nici nu reflectă realitatea legată de sursa problemelor invocate de Austria privind migrația ilegală.
• În cadrul discuției, președintele Klaus Iohannis a evidențiat că România este și va continua să fie un furnizor de securitate și va proteja în continuare în mod eficient frontiera externă a Uniunii Europene, în interesul tuturor cetățenilor europeni, așa cum a făcut-o și până acum.
• Președintele României a mulțumit pentru sprijinul exprimat public de Președintele Austriei pentru aderarea țării noastre la Schengen și a arătat că mesajele numeroase de susținere venite din partea mediului politic, economic și social din Austria sunt semnale clare că locul României este în Schengen și că va putea fi identificată o soluție. Astfel, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat interesul direct și prioritar al țării noastre ca poziția actuală a Austriei să fie schimbată cât mai curând posibil, guvernul austriac să adopte o atitudine constructivă și îndreptată spre cooperare, astfel încât obiectivul de aderare a României la Schengen să fie atins anul acesta”, a transmis Cotroceniul printr-un comunicat de presă.

În urma discuției cu președintele Van der Bellen, Iohannis a decis retrimiterea la Viena a ambasadorului României, chemat în țară pentru consultări în 9 decembrie 2022, după votul prin care Austria a ținut România în afara Schengen.

• „Acest demers reprezintă un gest de deschidere a României pentru identificarea unor soluții constructive și de facilitare a unui dialog dinamic, pe toate canalele disponibile”, adaugă administrația prezidențială.

O sancțiune gravă la nivel diplomatic

Reamintim că România, care așteaptă intrarea în Schengen de 11 ani, nu a intrat în spațiul european de liberă circulație, deși a avut sprijinul a 26 de state membre ale UE. Austria a reușit să blocheze decizia favorabilă în Consiliul JAI, pentru aderarea la Schengen fiind necesară unanimitate. Olanda i s-a alăturat, în condițiile în care se opune aderării Bulgariei, iar votul a fost dat „la pachet cu România”.

A doua zi de la acest vot, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat că ambasadorul României la Viena, Emil Hurezeanu, a fost chemat în țară pentru consultări, măsura reprezentând o sancțiune gravă la nivel diplomatic.

• „Potrivit cutumelor diplomatice, decizia părții române este un gest politic care subliniază poziția României de dezacord ferm cu conduita Austriei și indică decizia de diminuare a nivelului actual al relațiilor cu acest stat”, preciza atunci MAE.

De asemenea, MAE a anunțat atunci că a convocat-o pe ambasadoarea Austriei la București, considerând atitudinea Vienei împotriva aderării României la Schengen „inadmisibilă, nejustificată și inamicală, cu consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale”.

Ambasadorul României în Austria nu a reacționat public după votul din JAI împotriva aderării României la Schengen. Cu două zile însă de reuniunea JAI, Ambasada României în Austria a publicat o scrisoare trimisă de Emil Hurezeanu președintelui Austriei în 25 noiembrie. Hurezeanu i-a scris preşedintelui Austriei Alexander Van der Bellen, declarându-se „consternat și îngrijorat” de „încercările derutante de a crea, în spaţiul public, impresia existenţei unei legături de cauzalitate între aderarea României la Schengen şi creşterea presiunii migraţiei ilegale în Austria, dar şi faţă de posibilele consecinţe politice şi sociale ale menţinerii acestei schimbări de atitudine”.

El spunea că realizările parteneriatului România-Austria, „întărit şi extins timp de ani de zile cu mari eforturi, ar putea fi transformate într-o minge de joc a politicii curente austriece, nu în ultimul rând prin sacrificarea intereselor articulate pe căi diplomatice”.

„Având în vedere toate aceste considerente, permiteţi-mi, domnule preşedinte federal, să vă adresez un strigăt de ajutor, care nu trebuie înţeles ca o reclamaţie sau critică, ci exprimarea profundei mele îngrijorări faţă de riscul unei rupturi a apreciatei tradiţii austriece în diplomaţie şi comunicare, care periclitează coexistenţa noastră constructivă de până acum”, afirma Hurezeanu în scrisoarea trimisă președintelui Austriei.

Argumentele cu care Austria ține România în afara Schengen

După votul din JAI din 8 decembrie, atât cancelarul austriac, Karl Nehammer, cât și ministrul de Interne Gerhard Karner au adus ca argument că din cei peste 100.000 de imigranţi sau solicitanţi de azil ajunși în Austria, 75.000 nu fuseseră înregistraţi nicăieri, iar asta ar fi trebuit să se întâmple la trecerea frontierei externe a UE. Ei au susținut că mulți dintre cei neînregistrați ar fi venit prin România sau Bulgaria, date contrazise de către autoritățile din România.

• „România și Bulgaria au cifre diferite. Aceste țări nici nu ar putea cunoaște numărul adevărat dacă nu înregistrează oamenii”, a explicat Nehammer discrepanța dintre datele privind migranții prezentate de guvernul austriac și de autoritățile de la București și Sofia.

El a subliniat, într-un interviu acordat postului public de televiziune, că ridicarea dreptului de veto va fi posibilă numai atunci când România și Bulgaria vor îmbunătăți protecția la frontiere.

Întrebat de ce Austria nu a ales calea obişnuită în UE, respectiv de a căuta aliaţi în rândul celorlalte state şi de a obţine astfel schimbări, Nehammer a spus că nicio altă ţară nu are – proporţional cu populaţia sa – o presiune a migrației similare celei a Austriei. De asemenea, Olanda a încercat de mult timp să găsească sprijin în Consiliul UE, dar nu a reuşit, iar „în celelalte ţări ale UE pur şi simplu problema a fost conştientizată altfel decât în Austria”. Cum Comisia Europeană nu acţiona, trebuia să se acţioneze „în forţă” şi la nivel naţional, a susținut cancelarul.

Și la reuniunea Consiliului European din 15 decembrie de la Bruxelles cancelarul austriac Karl Nehammer a continuat să susțină teza numărului mare de migranți care ar ajunge în Austria fără să fie înregistrați în România.

Întrebat, la Bruxelles, despre refuzul Austriei de a primi România în Schengen, Karl Nehammer a reluat teza numărului „uriaș” de migranți care au ajuns în Austria în acest an – 100.000, dintre care 75.000 neînregistrați de celelalte state prin care au trecut:

• „Poziţia Austriei este că trebuie să sprijinim Bulgaria şi România. Nu este o problemă de ţări împotriva altor ţări, este o problemă de securitate.
• Avem în Austria mai mult de 75.000 de persoane neînregistrate şi ştim că 20.000 de migranţi ilegali traversează România. Ştim asta ca urmare a investigaţiilor derulate de poliţia austriacă. Acum trebuie să găsim o soluţie la această problemă”.

La remarca unui jurnalist că aceste cifre sunt contestate de către autoritățile române, cancelarul austriac a răspuns:

• „Dar știţi că Poliţia Română îi are în evidenţă pe aceşti oameni care sunt înregistraţi în România.
• În Austria am înregistrat peste 100.000 de migranţi şi 75.000 dintre aceştia nu sunt înregistraţi. Este un număr uriaş.
• Este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană.
• Aceasta este problema şi este necesar să spunem că nu este vorba despre a fi împotriva Austriei, Bulgariei sau României. Trebuie să rezolvăm împreună aceasta problemă de securitate şi cred că o vom face”.