Maruntis (de Razvan Exarhu)
Ai zice ca maruntisul este facut doar pentru cersetori, cutii ale milei si oameni fara perspective. Daca ii dai cuiva marunt trebuie sa-i ceri si scuze. I-am platit cursa unui taximetrist in monede si, desi i-am lasat un bacsis compensatoriu, tot m-a sanctionat cu un profund jignit: bai, nene!!!
Pentru cei care nu au doi de-un leu, dar se simt oameni pentru ca au un lant de aur de furat la gat, banii mici nu sunt bani. Probabil ca parerea buna a fiecaruia despre el insusi face masele largi sa simta ca merita numai hartii de 5 milioane, asa, doar pentru ca exista. Raiul e un loc plin de automate in care bagi un euro si primesti o hartie de 500.
De aceea, e la fel de lipsit de sens si de bun-gust sa dai sau sa astepti sa primesti restul. Dar nici macar bacsisul nu schimba situatia in bine, cu toate ca nu e cazul sa lasi o atentie chiar si la hipermarket. Dar lasi, pentru ca maruntul e ceva care nu conteaza, iar tu te descalifici daca iti zangane metalul prin buzunare.
Partea care face lucrurile si mai interesante este ca oamenii nu devin mult mai amabili si mai dispusi sa te ajute in schimbul banilor. Devin doar mai atenti la tine si mult mai curiosi sa afle cati bani ai de fapt.
Daca lasi un bacsis generos e mult mai probabil sa obtii o reactie de genul: iote-l si pa bou’ asta ce de bani are, ia sa-l ardem ca o face pa smecherul cu noi, fraieru’ dreacu’! Si e si normal, judecand dupa mirosurile si ochelarii de firma de prin tramvaie si autobuze.
Dar daca iei un troleibuz care te trece granita o sa observi imediat oameni extrem de dispusi sa-ti dea restul. Chelnerii, dar si clientii, au buzunarele pline de marunt si schimba monede intre ei cu zambetul pe buze. Indiferent de starea sociala, oamenii respecta chiar si banutii, poate pentru ca stiu ca muncesc si pentru ei, nu numai pentru hartii.
O sa spuneti ca se va rezolva si asta dupa ce vom scapa de leu si vom avea oportunitatea de a fura direct euro. Si o sa mai spuneti ca lucrurile s-au schimbat foarte mult. Si asa si este, si despaduririle sunt o schimbare. Si chiar si faptul ca tara este condusa de alti indivizi animati de aceleasi intentii, tot schimbare se numeste.
Poate ca la urmatoarele alegeri o sa avem noroc de un presedinte psihiatru, care sa poata stapani si trata realitatea noastra nevrotica. Si cine stie cand vom avea si noi primele standarde, adica niste lucruri ale caror creatie si utilizare sa fie indiscutabile. Unul dintre ele, cel mai umil si dispretuit, este banutul, de la a carui prestanta si demnitate vor putea sa creasca toate mai apoi.
Dar cine poate sa le transmita oamenilor respectul de sine? Cine sa le explice ca degeaba avem o tara frumoasa daca nu o putem folosi la nimic, pentru ca standardele noastre sunt compatibile cu cele ale babuinilor.
Cine sa-i vindece pe bietii mitomani de iluzia ca excesul de gresie si termopan ii transporta automat in lumea civilizata? Sau ce rost are ca toti cei care se simt liberi la Vama Veche sa realizeze ca spiritul lor pluteste pe aburii unei haznale?
La urma urmei, cel mai simplu e sa-si imagineze fiecare ce i-ar putea arata unui strain din tara noastra mereu surprinzatoare. Voronetul, normal, dar ce pacat ca trebuie sa doarma in niste locuri infecte.
Poate sa schieze in Poiana, dar are si datoria unei toxiinfectii alimentare traditionale romanesti la Coliba Haiducilor, asta in cazul in care scapa cu viata de pe partia cu care toti ne mandrim.
Ii arata si perlele litoralului, si marile noastre restaurante de lux la mana a treia, ii arata si Capitala, ca sa se convinga de faptul ca nu e chiar nimic de vazut si il poate lasa sa plece linistit.
Mai exista si Delta, si Casa Poporului, si campiile noastre manoase pline de pet-uri si nenumarate alte realizari marete, pe care unii chiar le considera marete si poate e mai bine asa, decat sa stie adevarul si sa inceapa sa dea in cap la oameni pe strada.
Poate ca un lucru bun de facut ar fi emiterea unei bancnote de 50 de milioane, dar cu valoare de 20 de mii, pornind de la sistemul creat de marile case de moda pentru femeile grase care vor sa se simta slabe si cumpara haine cu etichete pe care e trecuta o marime cu trei numere mai mica.
Sau, ca sa ne mai dea la no comment, pe Euronews, sa se introduca pe toate mijloacele de transport in comun niste tunuri de maruntis. Sa se arunce cu banuti in toate marile intersectii, din partea tuturor celor care isi conduc zilnic speranta pe ultimul drum.