Logan, o cacealma de 5.000 de euro

Fostul director al companiei Renault Louis Schweitzer recunoaste ca nici macar nu s-a pus vreodata problema ca Dacia Logan sa coste maximum 5.000 de euro. Asa promisesera francezii la privatizarea Dacia, in urma cu opt ani. Louis Schweitzer recunoaste, in cartea sa, ca majoritatea declaratiilor sale pe aceasta tema au fost „o cacealma“.

Anuntul oficial spunea ca, in termen de cinci ani de la privatizarea Dacia, va intra in productia de serie „un automobil de familie care va costa maximum 5.000 de euro“

Cea mai ieftina versiune de Dacia Logan costa undeva in jur de 7.000 de euro. Dupa ce proiectul XC90 a prins viata, in 2004, Schweitzer a dat o explicatie pentru pretul mai mare al Loganului. El a spus ca

s-a inceput cu o versiune mai bine echipata, asa cum se face la orice lansare, si in timp vor aparea versiuni mai ieftine. Pentru cei cu venituri reduse, Renault propunea Solenza, aflata in plafonul de 5.000 de euro. Intre timp, Solenza a disparut din fabricatie, dar Logan nu numai ca nu s-a ieftinit, ci s-a scumpit si mai mult

Louis Schweitzer, „parintele Loganului“, a detinut, intre 1992 si 2005, functia suprema in cadrul grupului. In volumul cu tenta autobiografica „Anii mei la Renault.

Intre Billancourt si piata mondiala“, lansat anul acesta, el spune ca ideea Loganului i-a venit dupa o vizita in Rusia, efectuata in 1998, unde a vazut „un hangar imens plin cu masini Lada, construite dupa o tehnologie Fiat a anilor ’60“. Schweitzer a expus aceasta idee colaboratorilor, insa acestia au respins categoric viziunea sefului. El nu a tinut seama de parerea inginerilor si a demarat proiectul XC90

Intr-o carte cu tenta autobiografica lansata anul acesta, fostul director al companiei Renault recunoaste ca nici macar nu s-a pus vreodata problema ca Dacia Logan sa coste, intr-adevar, maximum 5.000 de euro, asa cum promisesera francezii la privatizarea Daciei, in urma cu opt ani. Louis Schweitzer recunoaste, in cartea sa, ca majoritatea declaratiilor sale pe aceasta tema au fost

„o cacealma“.

Venirea companiei Renault la Dacia, petrecuta in 1999, a fost salutata aproape unanim de opinia publica romaneasca.

Iar anuntul oficial facut atunci de presedintele-director general al Renault, Louis Schweitzer, conform caruia in termen de cinci ani de la privatizarea Daciei va intra in productia de serie „un automobil de familie complet nou, care va costa maximum 5.000 de euro“, i-a extaziat pe multi dintre automobilistii romani.

Conform unui volum autobiografic scris de insusi parintele Loganului, Louis Schweitzer, proiectul XC90, asa cum era denumit, codificat, proiectul Dacia Logan, a fost un lung sir de minciuni.

In iarna acestui an a iesit de sub tipare cartea „Anii mei la Renault. Intre Billancourt si piata mondiala“, scrisa de catre Louis Schweitzer, cel supranumit „parintele Loganului“. Acesta detinuse, intre 1992 si 2005, functia suprema in cadrul grupului.

Din cele scrise in volumul respectiv reiese ca nu s-a pus nici o clipa problema ca Dacia Logan sa coste maximum 5.000 de euro. De asemenea, construirea unei masini „complet noi“ n-a figurat in planurile lui Renault nici macar ca stadiu de intentie.

Intelegem din autobiografie ca lui Schweitzer ii era limpede, inca din 1999, ca Logan va costa mai mult de 5.000 de euro si ca nu va fi o masina complet noua, ci una insailata din subansambluri si piese deja existente, inglobate in alte modele de vehicule ale grupului Renault.

S-a pornit de la o minciuna

Dupa o vizita in Rusia, efectuata in 1998, acolo unde a vazut „un hangar imens plin cu masini Lada construite dupa o tehnologie Fiat a anilor ’60“, Schweitzer marturiseste ca i-a venit ideea proiectului XC90. Revenit la Billancourt, a expus aceasta idee colaboratorilor, insa acestia au respins categoric viziunea sefului: „Inginerii nici n-au vrut sa auda…

imi tot spuneau ca e imposibil, iar studiile de piata aratau ca o astfel de masina nu va putea aduce profit… cu toate acestea, aveam dreptul, ca presedinte-director general, sa nu tin cont nici de parerea inginerilor, nici de studiile de piata“, scria Schweitzer.

De altfel, acesta a si recunoscut, implicit – e drept – ca promisiunile facute la cumpararea uzinei Dacia nu au avut, de la bun inceput, nici un fel de acoperire: „Cand am facut acele declaratii stiam ca toata conducerea grupului e impotriva si ca inginerii imi spuneau mereu ca nu se poate.

Am dorit, insa, sa creez o provocare pentru intreg grupul Renault, declarand public ca noi lucram la un astfel de proiect“. Provocarea, e drept, a creat-o.

Gardianul