Interviu cu ministrul de Externe al guvernului independentist al Ceceniei
La 40 de ani, Ahmed Z. ramane unul dintre cei mai atipici lideri ai rezistentei cecene. I-am cunoscut pe majoritatea liderilor independentisti ceceni – dintre care cei mai multi sunt astazi morti – in iarna 1991-1992.
Domnule Zakaev, privind din afara situatia din Cecenia, s-ar zice ca Moscova si-a retras majoritatea trupelor si ca acum infruntarile armate au loc mai degraba intre partizanii lui Ramzan Kadarov, liderul promoscovit de la Groznai, si diferitele factiuni rebele.
Este de fapt pentru prima oara in istorie cand cecenii sunt atat de divizati si se lupta intre ei cu o violenta pe care pana acum o rezervau infruntarilor cu Rusia. S-ar putea spune ca asta e deja o victorie strategica pentru Moscova, nu-i asa?
E prima oara in istoria noastra, intr-adevar, ca ne regasim intr-o asemenea situatie, dar asta nu reprezinta intreaga realitate. Pot chiar sa va spun, nu numai in calitatea mea de ministru de Externe al Ceceniei, dar si ca un simplu cecen, al carui trecut, prezent si viitor sunt legate exclusiv de Cecenia, ca nu exista un conflict adevarat intre noi.
Pana si ciocnirile care au avut loc intre diferitele factiuni si care erau de altfel rezultatul unor manipulari ale serviciilor secrete ruse, care au reusit sa dea o nota religioasa divergentelor noastre, au fost acum rezolvate.
In trecutul apropiat, „prin anii ’97-’99”, cecenii erau intr-adevar divizati din ratiuni religioase, intre miscarea de natura sufi a liderului pro-moscovit Kadarov si noua ideologie islamica, fundamentalista a wahhabismului, reprezentata de unii ca Udugov si Umarov.
Azi stim insa ca in spatele amandurora, atat in spatele miscarii islamice radicale, fundamentaliste, cat si in spatele miscarii traditionale de tip sufi, se aflau aceleasi servicii secrete ruse.
Incursiunea in Daghestan din 1999 a fost organizata tot de serviciile secrete rusesti, care aveau nevoie de un pretext pentru a lansa un al doilea razboi impotriva Ceceniei si pentru a-l transforma pe Putin dintr-un necunoscut colonel KGB intr-un erou al poporului rus. KGB-ul l-a urcat pe Putin pe tronul Rusiei.
Dar, daca acea incursiune in Daghestan a raposatului Basaev, prietenul si tovarasul dumneavoastra de arme, incursiune care nu avea nici un sens in termeni strategici, a fost intr-adevar organizata de FSB, nu rezulta oare de aici ca Basaev insusi lucra cu FSB-ul, lucru de care, de altfel, a fost acuzat intotdeauna, inclusiv de multi ceceni?
KGB-ul, lasati-ma sa numesc in continuare aceasta agentie cu numele ei vechi, poseda o asemenea experienta incat poate folosi anumite personaje pentru a-si atinge scopurile fara ca acele persoane sa stie ca sunt folosite de KGB.
Basaev insusi, cu un an inainte sa moara, a numit aceasta incursiune in Daghestan „o provocare a FSB-ului”? Pot doar sa va asigur ca samil Basaev nu a avut niciodata vreun contact cu serviciile secrete ruse.
Totusi, moartea lui a insemnat o grea lovitura pentru rezistenta cecena. Aveti in continuare luptatori, dar s-ar parea ca acum duceti lipsa de oameni competenti care sa poata ocupa functiile politice si de conducere.
Chiar si dumneavoastra, care purtati titlul de „ministru de Externe” al Ceceniei, sunteti blocat la Londra si nu puteti calatori prin Europa, pentru ca Rusia a lansat un mandat de arestare Interpol impotriva dumneavoastra.
Ei bine, aflati ca merg frecvent pe continent. Ceea ce europenii nu reusesc sa inteleaga este ca Rusia nu mai este de multa vreme o problema a Ceceniei, ci e o problema europeana. Oamenii dumneavoastra politici se grabesc sa mearga sa se intalneasca cu Putin si il evita pe Zakaev, ministrul de Externe al Ceceniei, uitandu-si propriile lor valori democratice pentru care s-au batut atatea decenii.
Nu credeti insa ca prudenta Europei vine si din teama ca Rusia ar putea deveni un factor de instabilitate la frontierele estice ale UE? La urma urmei, o tara cum e Romania vede foarte bine in ce fel e intretinuta situatia din Transnistria sau din republicile secesioniste din Georgia.
E adevarat, si toata lumea stie ca Moscova urmareste sa-si formalizeze de jure anexarea acestor teritorii. Moscova nu trebuie actualmente decat sa raspunda printr-un „da!” unei cereri formulate in acest sens de catre autoritatile din Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria.
INTERVIURILE HotNews.ro