A treia țară care se opune aderării României la Schengen. Ministrul de interne al Austriei spune că nu e momentul pentru o extindere, sistemul fiind „disfuncțional”

​Problemele României nu s-au terminat cu Olanda și Suedia. Austria este ultima venită în grupul țărilor care se opun integrării în Schengen a României, Bulgariei și Croației, decizie care trebuie luată la începutul lunii decembrie.

Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, spune că țara sa nu va fi de acord cu extinderea cu cele trei țări deoarece „sistemul este disfuncțional”.

„Este un moment inoportun să votăm asupra extinderii acum, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează. (…) Dacă un sistem nu funcționează, nu poate fi făcut și mai mare”, a declarat el într-o emisiune la Ö1 „Mittagsjournal”, citată de Der Standard și Kurier.at.

Motivul pentru această poziționare o reprezintă fluxul de imigranți ilegal. Potrivit lui Karner, peste 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an, dintre care 75.000 nu erau înregistrați în nicio altă țară a UE.

În ianuarie Bode îi mulțumea lui Karner pentru sprijinul Austriei pentru integrarea Românei în Schengen

În luna ianuarie a acestui an, ministrul de Interne al Austriei a efectuat o vizită în România în care s-a văzut cu omologul său, Lucian Bode, cu care a vorbit depsre Schengen.

„În context au fost adresate mulțumiri părții austriece pentru susținerea arătată constant României în procesul de aderare la Schengen, susținere ce a fost reconfirmată și cu ocazia acestei întâlniri”, se arată într-un comunicat al MAI de la vremea respectivă.

Ruta Balcanilor de Vest

Principala cale de migrație către UE este ruta Balcanilor de Vest prin Turcia, Bulgaria, Macedonia de Nord și Serbia, potrivit datelor din septembrie ale agenției de frontieră Frontex, care a înregistrat o creștere de 141% a numărului de cazuri detectate în august, respectiv la 15.900.

„Am convenit să angajăm mai mulți polițiști (…) la granița cu Macedonia de Nord”, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic într-o conferință de presă, după ce a semnat un memorandum de cooperare cu liderii Ungariei și Austriei, Viktor Orban și Karl Nehammer. Orban a declarat că, până în prezent, în acest an, Ungaria a împiedicat 250.000 de treceri ilegale, multe dintre ele organizate de traficanți înarmați. De asemenea, el a descris situația de la granița cu Serbia ca fiind „dificilă”.

„Migrația ilegală nu trebuie gestionată, ci trebuie oprită”, a spus Orban. Nehammer a declarat că Austria va desfășura 100 de polițiști pentru a-i ajuta pe colegii lor sârbi să patruleze la granița cu Macedonia de Nord. „Va exista sprijin tehnic, cum ar fi camere cu termoviziune, drone și vehicule”, a adăugat el, vorbind prin intermediul unui interpret.

Olanda și Suedia au și ele mari rezerve

Pe 8 decembrie, Consiliul JAI trebuie să dea un vot în privința integrării României, Bulgariei și Croației în Schengen. Decizia se ia cu unanimitate.

Până acum, Olanda are rezerve majore, iar o comisie din Parlamentul Suediei a respins propunerea de susținere a candidaturilor celor trei țări făcută de Guvernul de la Stockholm.

• Cum ar putea dinamita Suedia aderarea României la Schengen. Șansa pe care o mai are Bucureștiul după votul-semnal din Parlamentul de la Stockholm

• Meciul România – Olanda se joacă acum pe terenul Schengen. Ce se ascunde, de fapt, în spatele declarațiilor oficiale și a precauției premierului Rutte

Comisia Europeană: „Este timpul să le urăm bun venit României, Bulgariei și Croației”

Săptămâna aceasta, Comisia Europeană s-a pronunţat în favoarea extinderii spaţiului Schengen fără controale la Bulgaria, Croaţia şi România. „Este timpul să le urăm bun venit”, a declarat miercuri, la Bruxelles, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson.

Autoritatea de la Bruxelles a cerut statelor UE să permită acestor trei state membre să „participe pe deplin” la spaţiul Schengen. Votul va avea loc la 8 decembrie la Bruxelles şi este necesară unanimitatea.

Ce este spațiul Schengen

Schengen, spațiul de călătorie fără frontiere, acoperă 26 de țări din UE și din afara sa.

Spațiul Schengen cuprinde majoritatea statelor UE, cu excepția Irlandei, care menține opțiunea de a rămâne în afara spațiului și desfășoară propria zonă comună de călătorie cu Regatul Unit, precum și cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului și Românie. Patru țări din afara UE – Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein – au aderat, de asemenea, la spațiul Schengen, potrivit unui material de informare al Parlamentului European.

În ciuda faptului că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere.

Prin votul lor din 18 octombrie 2022, eurodeputații au reiterat cererea de admitere a celor două țări în spațiul Schengen cât mai curând posibil, subliniind că libertatea de mișcare se află în centrul proiectului UE, potrivit Parlamentului European.

Pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.

Peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne.

Din 2015, în urma crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus astfel de controale și chiar le-au prelungit în mai multe rânduri. Pandemia Covid-19 a forțat multe state UE să reintroducă controalele la frontieră pentru a împiedica răspândirea virusului.