Sari direct la conținut

VIDEO Actrița Maggie Smith, cunoscută tinerilor din filmele  „Harry Potter”, a murit

HotNews.ro
Actrița britanică Maggie Smith a murit la 89 de ani / FOTO: Kirsty Wigglesworth / AP / Profimedia
Actrița britanică Maggie Smith a murit la 89 de ani / FOTO: Kirsty Wigglesworth / AP / Profimedia

Actrița britanică Maggie Smith, dublă câștigătoare a premiului Oscar, cunoscută pentru  rolul său din filmele „Harry Potter”, a murit la vârsta de 89 de ani, a informat vineri BBC, scrie Reuters.

În lunga sa carieră care a început pe scena teatrului în anii 1950, Smith a reușit să câștige  două premii Oscar, patru premii Emmy, dar și un Tony.

Pentru mulți fani mai tineri, ea este cunoscută ca profesoara Minerva McGonagall în toate cele șapte filme „Harry Potter”, precum și ca Violet Crawley în serialul de succes „Downton Abbey”.

Prima ei nominalizare la Oscar a fost pentru rolul ei Desdemona în „Othello”, alături de Laurence Olivier, în 1965, înainte de a câștiga Oscarul pentru rolul ei de profesoară de la Edinburgh în filmul din 1969 „The Prime of Miss Jean Brodie”.

Ea a câștigat cel de-al doilea Oscar pentru rolul secundar în comedia din 1978 „California Suite”, un spectacol care l-a determinat pe Michael Caine să spună: „Maggie nu doar a furat filmul, ea a comis un mare jaf”.

Actrița avea 89 de ani.

Maggie Smith își face debutul ca actriță în teatru

În Marea Britanie, Maggie Smith a cucerit afecţiunea publicului internaţional prin roluri venite târziu – extravaganta profesoară McGonagall în Harry Potter şi arţăgoasa dar spirituala contesă văduvă Lady Violet în serialul de televiziune Downton Abbey.

Dame Maggie a îmbrăţişat roluri extrem de diferite, de la maica superioară alături de Whoopi Goldberg în Sister Act (1992), la profesoara de ”metamorfoză” din filmele din saga Harry Potter, şi până la însoţitoarea irascibilă din A Room With a View (1986) şi la bătrâna fără adăpost din The Lady in the Van (2015).

Născută la 28 decembrie 1934, la Ilford, în sud-estul Angliei, Margaret Smith debutează pe scena Oxford Playhouse la începutul anilor ’50, scrie AFP, potrivit News.ro.

Ea se alătura apoi trupei londoneze de teatru Old Vic, iar apoi  Royal National Theatre, unde punctează succes după succes alături de soţul său, actorul Robert Stephens.

Ei au doi fii, de asemenea actori, Chris Larkin şi Toby Stephens, iar cuplul se desparte în 1973.

Maggie Smith se recăsătoreşte la scurt timp după aceea cu dramaturgul Beverley Cross, cu care pleacă să trăiască şi muncească în Canada.

Debutul în cinematografie al lui Maggie Smith vine cu un thriller

Debutul în cinema al lui Maggie Smith are loc în 1958, în Nowhere to go, un thriller în care joacă alături de Basil Dearden şi Seth Holt.

Ea este nominalizată pentru prima oară la Oscaruri pentru interpretarea Desdemonei în adaptarea lui Othello a lui Stuart Burge. Ea îi dă atunci replica unui gigant britanic al Celei de-a Șaptea Artă, Lawrence Olivier.

În 1969 obţine Oscarul celei mai bune actriţe cu The Prime of Miss Jean Brodie.

Urmează al doilea Oscar, în 1979 cu California Suite.

Ultima nominalizarea o datorează regizorului Downton Abbey, Julian Fellowes, care-i scrie, în Gosford Park al lui Robert Altman, rolul foarte snoabei şi glacialei Lady Constance, un preludiu al personajului contesei de Grantham, Lady Violet, care i-a adus o celebritate planetară un pic cam incomodă.

Joacă în „Harry Potter” în timp ce face chimioterapie

Făcută Dame comandor a Ordinului Imperiului Britanic în 1990 şi Companion of Honour în 2014, Maggie Smith a supravieţuit unui cancer de sân.

În toiul chimioterapiei, ea participă la turnarea lui Harry Potter and The Half-Blood Prince (2009).

”Eram cheală ca un ou”, avea ea să-şi amintească.

Ea suferă şi de maladia Basedow – Graves, o maladie autoimună a tiroidei, care provoacă o deplasare a ochiului în afara orbitei.

Are întotdeauna o ferocitate naturală.

”Nu tolerez imbecilii şi, în consecinţă, nici ei pe mine, aşa că mă înfoiez. Poate că de aia sunt aşa de bună să joc babe irascibile”, spunea ea în cotidianul The Guardian în 2014. Pentru ca să aibă, ca întotdeauna, ultimul cuvânt de spus.

INTERVIURILE HotNews.ro