Alegeri parlamentare in Austria. O posibila alianta in trei

Duminica, 29 septembrie, au loc in Austria alegeri parlamentare, 6,4 milioane de cetateni cu drept de vot fiind chemati la urne duminica. Sondajele arata ca social-democratii (SPO) actualului cancelar Werner Faymann au bune sanse de a ramane cea mai puternica forta politica in stat, avand 27% din preferintele electoratului. La mica distanta se situeaza conservatorii (OVP), cu 23 de procente. Procentele ar putea ajunge pentru perpetuarea la guvernare a colitiei dintre cele doua mari partide. Insa exista speculatii si asupra unei „coalitii-semafor”, in care sa intre si cel de-al treilea partid.

Marea Coalitie dintre social-democrati si conservatori are deja o traditie de patruzeci de ani. Probabilitatea ei este mare, insa exista semnale ca majoritatea parlamentara rosu-neagra ar putea fi impiedicata de intrarea in Parlament a neo-liberalilor (NEOS) si a nationalistilor de la FPO. Sondajele electorale indica cca 20% din voturi pentru FPO, in timp ce Partidul Verzilor ar cumula 14-15%. Daca majoritatea absoluta nu este atinsa, cele doua mari partide austriece, SPO si OVP, nu se arata dispuse sa coalizeze cu nationalistii de la FPO, luand mai degraba in calcul o coalitie cu Verzii.

Spectrul politic de extrema dreapta este puternic acoperit in Austria, iar aceasta se intampla in mod constant. Intre partidele care au intrat in cursa pentru Parlament se afla din nou Uniunea pentru Viitorul Austriei (Bündnis Zukunft Osterreich – BZO), partidul fostului populist JOrg Haider, decedat in anul 2008.

Se asteapta si ca partidul miliardarului Frank Stronach, sa treaca pragul parlamentar. Team Stronach e un partid nou si sceptic fata de moneda Euro. Prin analogie cu Germania, e un partid de factura asemanatoare Alternativei pentru Germania (AfD). Cu 4,7%, AfD a ratat duminica trecuta, intrarea in Bundestag.

Alegerile parlamentare din Austria se desfasoara „in umbra“ celor de saptamana trecuta din Germania, daca ne gandim la miza lor europeana. Nici actualul cancelar austriac Werner Faymann nu se bucura in tara lui de aceeasi popularitate ca Angela Merkel, in Germania. Merkel a fost la alegeri „locomotiva partidului crestin-democrat“, ceea ce Faymann nu va putea fi pentru partidul sau, in contextul in care simpatizantii social-democrati intrunesc putin peste un sfert din preferintele electoratului austriac. Insa nici candidatul conservatorilor din Austria, actualul vicecancelar si ministru de externe Michael Spindelegger, nu ofera partidului sau conservator decat aceleasi „sanse pe sfert“,

Acest fapt se datoreaza si „conservatorismului structural“ al electoratului austriac. Spre deosebire de Germania, in Austria postbelica parteneriatul stangii cu dreapta este o constelatie politica tipica. Desi coalitia marilor partide se caracterizeaza printr-un elan reformator relativ slab, ultimii cinci ani au adus tarii stabilitate, ceea ce-i multumeste pe cetateni si este probabil in spiritul cerintelor europene si internationale. Austria a trecut prin „varful crizei“ financiare relativ bine, dinamizandu-si exporturile si inregistrand crestere economica, ca si o rata a somajului redusa, de 4,7% in mai 2013.

Cu toate aceste puncte pozitive, luptele ideologice dintre conservatori si social-democrati si-au lasat amprenta pe guvernarea austriaca. E vorba de lipsa unei viziuni si incapacitatea acesteia de a monitoriza problemele viitorului. Tara isi pierde din competitivitate si „calitatea locului“, nu in ultimul rand datorita lipsei personalului calificat. Masurile de compensare luate de guvern, prin atragerea fortei de munca straine s-au dovedit a nu avea rezultatele scontate, iar deficitul de educatie in tara este mereu tema a disputelor politice din Austria.

Stabilitatea sociala asigurata in ultimii ani de Marea Coalitie aflata la guvernare a fost platita insa cu pretul stabilitatii bugetare. La aproape trei sferturi din PIB (73,4%) a urcat datoria de stat austriaca, in 2012. Cresterea indatorarii statului a fost in mare parte urmarea masurilor de salvare a bancilor austriece in criza. Hypo Group Alpe-Adria si alte doua institute financiare au fost „nationalizate de nevoie“, pe banii contribuabilul austriac. Acesta plateste acum factura, cum se intampla si in Germania cu cateva banci salvate de la dezastru, caci ar fi „relevante pentru sistem“.

Pentru o serie de analisti politici, perpetuarea coalitiei dintre social-democrati si conservatori la carma Austriei inseamna „o stagnare a reformei“. Daca cifrele de asta seara o vor dovedi, inseamna ca marea majoritate a electoratului asa a dorit. Caci Austria e una dintre tarile cu o larga participare la vot. Cateva date si cifre:

78,8% participare la vot la parlamentarele din 2008 (cea mai larga participare a fost de 95,5% in 1949, iar pana in anul 1983 a votat constant peste 90% din electorat)

183 mandate de parlamentari in Consiliul National (Nationalrat). Numarul voturilor necesare unui mandat e variabil, in anul 2008 a fost nevoie de 27.119 voturi.

Votul la legislative nu mai e obligatoriu, din anul 1992. Nici prohibitia alcoolului in ziua alegerilor nu mai e in vigoare, din 1979. Insa se mentine interdictia de a purta arme in localul de votare.

6.384.286 de cetateni sunt chemati azi la urne, peste 52% sunt femei. Dreptul de a vota il au cetatenii care au implinit 16 ani, iar cei de peste 18 ani pot candida la un mandat.

Se voteaza pe liste de partid, distribuirea facandu-se intai la nivel local, apoi voturile ramase se redistribuie la nivel regional si federal.

Noua partide intra in competitia electorala. La nivel national candideaza SPÖ, ÖVP, FPÖ, Verzii, Team Stronack KPÖ, Neos si Piratii. Regional, mai candideaza Partidul Crestinilor (CPÖ) si partidul Schimbarea (Der Wandel). In plus fata de partidele mentionate, in Voralberg apar Partidul Barbatilor (Männerpartei) si cel al Iesirii din UE die EU-Austrittspartei, iar la Viena Partidul Socialist al Stangii – Sozialistische Links Partei (SLP).

Votul a inceput la ora 8.00 si se termina la orele 17.00, in cele aprox. 11.000 de locale de votare. Primele prognoze vor fi date publicitatii imediat dupa inchiderea alegerilor, iar rezultatele provizorii intre orele 19.30 si 20.00. Duminica nu sunt numarate voturile prin corespondenta si nici cele din strainatate. Primele vor fi numarate luni, iar ultimele joi, scrie Vienna Online.