Alegerile din 2024 – mai este loc pentru tineri și democrație?

Au fost anunțate noile date agreate de coaliția de guvernare pentru desfășurarea alegerilor prezidențiale și parlamentare, 3 duminici consecutive în care toți alegătorii români vor fi invitați să se prezinte la urne:

• 24 noiembrie – turul I al alegerilor prezidențiale;
• 1 decembrie – alegerile parlamentare;
• 8 decembrie – turul II al alegerilor prezidențiale.

Atât alegerile locale și europarlamentare, din data de 9 iunie, cât și cele prezidențiale și parlamentare, care tocmai au fost programate, se remarcă prin caracterul lor îndoielnic din punct de vedere democratic și al accesibilității tinerilor și populației mobile pentru a-și exercita dreptul constituțional de vot. Am analizat câteva argumente pentru care modul de organizare al alegerilor de anul acesta nu a fost unul deloc favorabil pentru crearea premiselor unor alegeri și unui dialog democratic real, mai ales în cazul votanților tineri.

1. Circumscripțiile electorale și dreptul de vot al tinerilor

Tinerii reprezintă o masă mobilă pentru care, de multe ori, formalitățile vizei de flotant sunt imposibile sau cel puțin amânate. Acest impediment a fost reflectat inclusiv în diferența notabilă între prezența tinerilor la alegerile locale și cea la alegerile europarlamentare, care a fost simțitor mai mare. Această diferență a fost datorată mai ales faptului că la alegerile europarlamentare tinerii au putut vota de oriunde din țară sau alt stat UE, spre deosebire de alegerile locale, unde exercitarea votului este condiționată de circumscripția electorală unde se află, astfel alegătorul poate vota doar la adresa de domiciliu, din buletin sau reședință, atestată cu viză de flotant, care trebuie obținută cu o perioadă determinată înainte de alegeri.

În cazul alegerilor parlamentare, alegătorul poate vota doar în circumscripția în care are domiciliul sau reședința, adică doar pe raza județului sau sectorului municipiului București, iar în cazul alegerilor prezidențiale (art. 84, Lege 208/2015), votul poate fi exercitat în orice secție de votare din țară. Astfel, există riscul ca această diferență să provoace și mai mare confuzie în rândul alegătorilor, care sunt iarăși puși în situația să-și exercite votul pentru două scrutine diferite, în relativ același interval de timp, alegerile parlamentare fiind programate pentru 1 decembrie, în mijlocul celor două tururi de alegeri prezidențiale, de pe 24 noiembrie și 8 decembrie.

Acest risc și această temere au fost demonstrate a fi cât se poate de legitime inclusiv prin modul de desfășurare al alegerilor din data de 9 iunie, unde, deopotrivă votanții și membrii birourilor electorale au manifestat neînțelegeri cu privire la secția unde dreptul de vot poate fi exercitat pentru alegerile locale și cele europarlamentare. Riscul acesta este cu atât mai accentuat în cazul populației cu mobilitate accentuată, precum tinerii, sau al votanților și membrilor birourilor electorale cu o înțelegere mai restrânsă a procedurilor electorale.

2. Influența Zilei Naționale a României asupra votului

Pentru prima dată alegerile se desfășoară timp de 3 săptămâni la rând, dintre care, pe deasupra, una dintre zile este Ziua Națională a României, zi liberă legală, parte astfel dintr-un weekend prelungit, pe care mulți alegători probabil vor prefera să-l folosească în alte scopuri decât exercitarea dreptului de vot. Astfel, atenția publicului general asupra desfășurării alegerilor și campaniei electorale premergătoare vor fi destul de dispersate în concurs cu celelalte evenimente politice și sociale care se desfășoară în acea perioadă.

În plus, Ziua Națională a României este an de an un moment de fast și celebrare pentru poporul român, astfel există un accentuat risc ca acest momentum și toate celelalte materiale, serbări, gratuități etc., să interfereze, intenționat sau nu, cu mentalul alegătorilor și să influențeze opțiunile de vot ale acestora, inclusiv după încheierea campaniei electorale și chiar în timpul desfășurării scrutinului. Astfel, aceasta poate fi interpretată drept o ușă deschisă către abuzuri de către anumite forțe politice, care se pot folosi de 1 decembrie drept un pretext de campanie electorală extinsă.

În această situație, pentru asigurarea unui scrutin corect și care, într-adevăr să respecte opțiunea de vot a alegătorilor, fără alte ingerințe în ziua desfășurării alegerilor, cetățenii, candidații și toate celelalte părți implicate vor fi puse în situația de a alege între sărbătorirea Zilei Naționale a României și facilitarea unui proces electoral legitim. 

3. Desfășurarea simultană a două campanii electorale diferite

După cum comasarea alegerilor locale și europarlamentare au demonstrat deja, derularea mai multor campanii electorale diferite, pentru funcții diferite, cu roluri diferite, cauzează multă confuzie și neînțelegere în rândul alegătorilor, care se regăsesc în dificila postură de a fi expuși unui volum imens de informație simultan și a fi nevoiți să o proceseze în funcție de tipul de alegeri. Astfel, în cazul alegerilor din data de 9 iunie, am remarcat o confuzie generalizată în rândul alegătorilor, care nu dispuneau de mijloacele necesare și nu reușeau să înțeleagă cine ce propune pentru candidatura sa și pentru ce funcție, cu ce rol anume.

În situația de față, alegătorii vor fi puși în postura de a urmări o campanie electorală pentru Parlament, deținătorul puterii legislative și Președintele România, o instituție juridică al cărei funcții în arhitectura statului român este înțeleasă de mult prea puțini cetățeni. Așadar, pentru mulți cetățeni, votul exercitat nu va fi unul informat, pentru ca va deveni prea dificil să facă acest lucru, deci probabil vor alege, din nou comoditatea de a se orienta după criteriile obișnuinței și comodității, ceea ce ridică dubii în privința respectării caracterului liber al acestui vot.

4. Oboseala alegătorilor și membrilor birourilor electorale

Desfășurarea a trei (3) runde de alegeri în 3 săptămâni executive va fi o provocare intensă, atât pentru alegători, cât și pentru membrii birourilor electorale și tuturor persoanelor implicate în organizarea logistică a alegerilor. Ne amintim, astfel, de haosul generat de desfășurarea a două tipuri de alegeri în aceeași zi, luna trecută pe 9 iunie, și ce impact a avut asta asupra alegătorilor, cât și asupra procesului electoral, în general.

Astfel, personalul implicat în organizarea alegerilor a fost supus unor situații și condiții de lucru cel puțin anormale din cauză că au fost obligați să susțină un volum de 4 ori mai mare de muncă, într-o singură zi. Acest lucru s-a reflectat asupra procesului de desfășurare a alegerilor din 9 iunie, dar și asupra procedurilor subsecvente, mai ales numărării voturilor și stabilirii rezultatelor, asupra cărora și acum planează un volum imens de suspiciuni și sesizări cu privire la corectitudinea acestora.

De asemenea, ne exprimăm îngrijorarea în ceea ce privește mobilizarea alegătorilor pentru a se prezenta la urne în trei (3) duminici consecutive. În acest sens, există probabilitatea ca mulți alegători să opteze să voteze doar la o parte dintre scrutine și să le omită pe celelalte, iar dată fiind succesiunea acestora, cele mai expuse acestui risc vor fi alegerile parlamentare. Așadar, puterea legislativă a țării și forul reprezentativ al cetățenilor români riscă să fie lăsat în plan secund, iar acesta să devină chiar mai reprezentativ, mai ales pentru tineri, decât este în prezent și, drept consecință, să ducă la o adâncire și mai mare a inegalităților sociale. În 2020, doar 1 din 3 cetățeni cu drept de vot, dintre care doar 1 din 4 tineri au votat pentru alegerile parlamentare, iar în aceste premise, există riscul să depășim acest record negativ pentru democrația românească.

5. Nevoia de dialog real cu candidații la alegeri

Am putut observa în campania electorală pentru alegerile europarlamentare și locale numărul extrem de redus de dezbateri electorale sau chiar, pe alocuri, lipsa totală a acestora. Printre altele, această lipsa de dialog a fost cauzată și de faptul că votanții au fost nevoiți să-și distribuie atenția în multiple direcții simultan, date fiind campaniile electorale total suprapuse, drept consecință a comasării. Chiar dacă în situația alegerilor prezidențiale și parlamentare nu ne mai aflăm în situația unei comasări formale, din punctul de vedere al spațiului și timpului ce vor putea fi alocate dialogului dintre cetățeni și candidați, în practică, ne vom afla în aceleași dificultăți.

Având în vedere importanța crucială a alegerilor parlamentare și prezidențiale pentru viitorul tinerilor, dar și viitorul democratic al României, nu ne permitem să repetăm greșelile ocazionate de comasarea din 9 iunie și să „mimăm” un dialog real și democratic. Cetățenii, mai ales tinerii, aflați într-o criză și un cerc vicios al lipsei de reprezentare politică, au nevoie să poarte dezbateri reale cu candidații la alegeri, pentru a putea să-și exercite votul într-un mod informat și în concordanță cu nevoile, dorințele și valorile lor.

Reprezentarea politică a tinerilor din România se află într-un punct critic – niciunul dintre noii europarlamentari aleși nu are sub 35 de ani, iar parlamentarii tineri din actuala legislatură pot fi numărați pe degete. Perpetuarea aceste reprezentări politice deficitare a tinerilor va duce la continuarea cercului vicios în care tinerii români se află – lipsa de reprezentanți politici tineri, duce la necunoașterea și/sau lipsa prioritizării nevoilor și dorințelor tinerilor, ceea ce accentuează, printre altele, unele dintre cele mai discutate probleme ale societății românești: declinul demografic și migrația tinerilor peste hotare, în căutarea unui trai decent.

Așadar, este nevoie de timp și spațiu care să fie dedicate unor dialoguri reale despre nevoile și dorințele tinerilor din România, care să nu fie obturate și eclipsate reciproc de concursul unor alte alegeri care se desfășoară aproape simultan. – Citeste restul articolului si comenteaza pe Contributors.ro