Algoritmul gandirii critice. Cine a fost Petre Pandrea

Ganditor politic si juridic original, criminolog dialectic cu sclipiri de geniu in analize, formulari si intuitii, Petre Pandrea s-a nascut pe 26 iunie 1924. Se numea Petre Marcu. A adaugat numele localitatii unde a venit pe lume si a devenit Marcu-Bals. A plecat, intelectual vorbind, dinspre un anticapitalism cu accente mistice si anarhice combinat cu un modernism al ideilor si gusturilor. Avea o formidabila cultura filosofica si literara. A studiat, vorba lui, in cinci, chiar sase universitati. Anii petrecuti in Germania l-au transformat intr-un antifascist intransigent. Am citit “Germania hitlerista” aparuta in 1933, in re-editarea (cu crosete) de la inceputul anilor 70. Acolo am citit prima oara despre Moeller van den Brock si despre bolsevismul national din timpul Republicii de la Weimar.

Pandrea murise in 1968, anul reabilitarii cumnatului sau, Lucretiu Patrascanu. Facuse zece ani de temnita in regimul condus de oameni pe care ii aparase in anii 30. A fost mereu de partea dezmostenitilor, a napastuitilor, a prigonitilor. Stia ca nazismul inseamna barbarie genocidara. Nu avea iluzii privitor la bolsevism. Editura Vremea ne-a daruit cateva volume cu totul remarcabile din mostenirea literara a lui Pandrea. Unele pagini, scrise intre doua arestari, te fac sa simti infrigurarea si spaimele acelor ani. Chiar si manuscrisele din timpul variilor detentii si anchete transmit, desi partial si obscurizat de circumstantele scrierii lor, fiorul autenticitatii. 

Am recitit zilele acestea cartea despre Garda de Fier. Este acolo un portret al celui cu care a fost si a ramas prieten in pofida acutelor divergente politice si ideologice. Cei doi Petre, Pandrea si Tutea, au mers in directii opuse in timpurile disperate ale razboiului civil european. Pariuri existentiale diferite. Pandrea detesta orice dictatura, era imposibil de “domesticit”. Tutea practica oralitatea paradoxala si simtea o atractie pentru partidele-miscari radicale. 

Verbul lui Pandrea era incisiv, adeseori excesiv. Avea darul formularilor transante, stapanea o impresionanta paleta de adjective. Dar, mai preus de orice, avea o cultura juridica si un bun simt care il faceau imun la diversele ispite utopice. Pur si simplu, nu putea fi fanatic. Alt algoritm mental.

Portretristica lui Petre Pandrea ramane pentru mine un model. Nu cunosc o mai exacta susprindere a lipsei de caracter care i-a asigurat lui Ion Gheorghe Maurer spectaculoasa cariera si longevitate politica. Cu aparența sa seniorială, cultivat și elegant, pasionat de vânătoare, acest marxist Courvoisier era ceea ce putem numi un aristocrat roșu: „Pentru postul de Lenin valah a candidat Lucrețiu Pătrășcanu. N-avea stofă nici de Lenin, nici de Stalin. A fost lichidat de Ana Pauker, devenită o… Stalină valahă, cu al său Beria, nenorocitul de Teohari. A fost lichidată și Ana Pauker, și Luca, și Teohari, și Chișinevschi. A fost lichidat, în a doua repriză, și Leninul valah, Lucrețiu Pătrășcanu, singurul candidat la leninat băștinaș. A fost spurcat cu lături și cu fecale, făcut cu ou și oțet în comunicatul în care se anunța execuția… Citeste restul articolului pe Contributors.ro