Ambasadorul Danemarcei: Vom incerca gasirea unei solutii pentru aderarea Romaniei la Schengen. Leonard Orban: Nu avem perspective optimiste, dar vom continua presiunile diplomatice

Danemarca – tara care detine presedintia UE – sprijina Romania in dorinta aderarii la spatiul Schengen si va cauta, in reuniunile la nivelul UE, sa faciliteze o solutie in acest sens, a spus ambasadorul danez la Bucuresti, Michael Sternberg. Perspectivele nu sunt optimiste, a reamintit ministrul Leonard Orban, in conditiile in care Olanda isi mentine aceeasi pozitie dura impotriva Romaniei.

Danemarca realizeaza eforturile majore facute de Romania si Bulgaria pentru indeplinirea criteriilor de aderare si sustine necesitatea aplicarii acelorasi standarde pentru toate statele membre ale UE, a spus reprezentantul diplomatic al Danemarcei la Bucuresti, intr-o conferinta de presa.

„Totusi, nu avem nicio iluzie ca nu va fi usor, intrucat pare ca Guvernul danez are spatiu redus de manevra din cauza unor ratiuni de politica interna. In timpul presedintiei daneze vom lucra asiduu pentru facilitarea unei solutii”, a declarat ambasadorul.

Guvernul olandez a aratat in repetate randuri ca asteapta doua rapoarte privind mecanismul de cooperare si verificare asupra justitiei (MCV) pentru a lua o decizie privind acceptarea Romaniei in spatiul Schengen. Aceasta corelare a unor chestiuni diferite, in afara aquis-ului Schengen a fost intens contestata de Romania.

„Chiar daca nu acceptam corelarea cu MCV, va fi fireste foarte important ca Romania sa continue eforturile, pentru a nu exista nicio indoiala ca se afla pe drumul cel bun”, a spus si ambasadorul Michael Sternberg.

Dovada ca masurile luate de Romania sunt ireversibile si ca se afla pe drumul cel bun vor fi urmatoarele rapoarte ale Comisiei Europene, crede ambasadorul. „Romania a facut progrese foarte bune si ele au fost reflectate in ultimul raport al Comisiei Europene si asteptam ca ele sa fie reflectate in continuare in raportul din februarie si in cel din iunie, care sunt sigur ca vor fi foarte bune”, a conchis acesta.

Ministrul afacerilor europene Leonard Orban, prezent la conferinta de lansare a presedintiei daneze a UE, a aratat insa ca „nu avem perspective prea bune, prea optimiste”, in privinta aderarii la Schengen. Nu atata vreme cat Olanda asteapta doua rapoarte asupra MCV.

„Noi vom continua sa exercitam presiuni diplomatice si sa fim extrem de activi in procesul de guvernanta Schengen. De multe ori ni s-a transmis ca, daca nu aderam, nu e din vina noastra, ci a problemelor existente in spatiul Schengen”, a mai spus ministrul Orban.

Justitia tuturor tarilor UE luata la raport

Leonard Orban crede la, ca nivel intern, MCV a fost un instrument foarte util, insa la nivelul UE „s-a transformat intr-un instrument contra intereselor Romaniei”.

Prin urmare, autoritatile de la Bucuresti vor continua sa faca progrese pentru a obtine inlaturarea acestui mecanism sau „transformarea sa in ceva care sa se aplice tuturor statelor membre”.

„Pentru ca ni se pare corect ca aceste reguli care ni se aplica noua si care sunt mult mai dure si mult mai severe decat ceea ce prevede legislatia comunitara, sa se aplice la nivelul tuturor statelor membre. Si vom avea niste evaluari foarte interesante. De unde imaginea asta ca Romania si Bulgaria sunt cele mai corupte state din UE? Ca au cele mai mari probleme? Probabil ca daca acest mecanism se va aplica egal la nivelul tuturor statelor membre vom avea niste clasamente foarte interesante si probabil ca aceasta imagine se va mai atenua”, a spus ministrul.

De fapt aceasta idee nu e noua, intrucat Monica Macovei a propus un mecanism anticoruptie pentru statele UE, masura aprobata de Parlamentul European prin votarea rezolutiei eurodeputatului roman in septembrie 2011.

Pornind de la ideea ca aceasta criza economica a fost cauzata si de coruptie, fenomen care duce la pierderea a aproximativ 120 de miliarde de euro anual in Europa. Mecanismul cere statelor membre sa raporteze anual Comisiei Europene ce masuri anticoruptie au luat.

Ministrul Orban a spus si el ca nu sunt lucruri complet noi, sunt lucruri care sunt in derulare. „Speram ca acest mecanism – care exista in prezent doar pentru Romania si Bulgaria si nu va exista pentru Croatia cand va deveni al 28-lea stat membru UE – sa se topeasca in doua mecanisme cu caracter general aplicabile tuturor statelor membre”, a incheiat ministrul.