ANALIZĂ Cum distruge Guvernul afacerile din energie prin controlul prețurilor, măsură specifică țărilor comuniste

​Proiectul Ministerului Finanțelor privind regimul fiscal care va fi aplicat din 2019 cuprinde și articole prin care se instituie controlul statului asupra prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Intervenția statului pe piața liberă este o măsură specifică statelor comuniste și în totală contradicție cu principiile unei economii de piață și a liberei concurențe. În cazul energiei electrice, Guvernul Dăncilă vrea să impună prețuri reglementate pentru consumatorii casnici. La gazele naturale, prețurile vor fi reduse forțat, iar apoi plafonate. Companiile, chiar și cele de stat, vor fi puternic afectate, iar consecințele la nivelul întregii economii pot fi cu adevărat dramatice. Vezi cum este încălcată legislația.

Pentru gazele naturale, Guvernul vrea să impună producătorilor și furnizorilor reducerea prețurilor la nivelul de 68 lei/MWh și menținerea la acest nivel până în februarie 2022. Mai mult, prin derogare de la legea energiei, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va stabili un amestec de gaze din import și din intern pentru consumatorii industriali. Acum, piața este liberă. Dacă nu sunt respectate aceste prevederi, companiile vor fi sancționate cu 20% din cifra de afaceri.

Nu există motive serioase pentru reducerea și plafonarea prețurilor. Astfel de măsuri pot fi luate doar în situații extreme: dezechilibre majore între cerere și ofertă sau disfuncționalități evidente ale pieței gazelor. România nu se află în niciuna dintre aceste situații. În acest moment, prețul gazelor din producția internă pe bursa din România este de 95 lei/MWh, în timp ce pe bursa de la Viena sunt de 115 lei/MWh. Practic, prețurile sunt mai mici în România decât la gazele din import.

În cazul energiei electrice, clienții casnici vor fi întorși în piața reglementată până în februarie 2022.

La toate acestea se adaugă o taxă și o taxă de 3% din cifra de afaceri aplicată operatorilor din domeniul energiei electrice şi termice.

Cum motivează Guvernul aceste măsuri. În cazul taxei de 3% pe cifra de afaceri, Ministerul Finanțelor arată în nota de fundamentare că este necesară „dezvoltarea unui sistem energetic naţional sigur, fiabil şi eficient, orientat către consumator, care să permită promovarea eficienţei energetice şi integrarea surselor regenerabile de energie, precum şi a producţiei distribuite atât în reţeaua de transport, cât şi în reţeaua de distribuţie”.

În cazul reducerii și plafonării prețurilor, Guvernul spune că va fi redusă inflația.

• Efecte dezastruoase

Pe partea de taxare, efectul va fi total invers: Nu va mai fi făcută nicio investiție. Distribuitorii de energie au rată de rentabilitate reglementată la 5,66%. Pentru a putea plăti impozitul, companiile nu vor mai face investițiile. Rețeaua energetică este oricum învechită și într-o stare deplorabilă. Fără investiții, oricând ne vom putea aștepta la black out, situație cu efecte dezastruoase în economie.

În ceea ce privește plafonarea prețurilor la un nivel redus, efectele pot fi de la renunțarea la investiții până la renunțarea cu totul la afaceri în România. De exemplu, operatorii nu vor putea să exploateze gazele din Marea Neagră cel puțin trei ani de acum înainte. Costurile de exploatare off-shore sunt mult mai mari decât

în cazul exploatării on-shore. Mai intervine și lipsa de predictibilitate, lucru dovedit chiar acum când Guvernul ia măsuri neașteptate, cu efecte negative pentru mediul privat, fără niciun fel de consultare. În acest caz, ne putem aștepta la decizii de renunțare la afacere din partea companiilor. În acest caz, pot fi efecte în lanț: de la șomaj până la reducerea veniturilor la stat.

Mai mult, companiile de gaze sunt obligate să plătească redevențe calculate în funcție de prețurile de pe bursa de la Viena, care sunt mai mari decât cele din România. Altfel spus, după ce că sunt taxate după un preț al gazelor care nu se practică în România, aceste companii vor fi obligate să își reducă puternic profiturile.

NU doar companiile cu capital privat vor avea de suferit, ci și cele de stat. Afectate vor fi și Romgaz, și Transgaz, și Transelectrica, și Electrica etc.

• Posibil câștigător: Ioan Niculae

Potrivit unor surse din sectorul energetic, măsura cu reducerea și plafonarea prețului la gaze l-ar avantaja pe omul de afaceri Ioan Niculae, care controlează combinatele chimice Interagro, companie aflată în insolvență. Ioan Niculae ar fi făcut demersuri pentru obținerea unor prețuri avantajoase la gaze, astfel încât să poată relansa afacerea. Ioan Niculae este judecat, alături de fostul ministru al economiei Adriean Videanu, în dosarul „Romgaz”, fiind acuzat de constituire de grup infracțional și delapidare. Procurorii susțin că, la începutul anului 2005, Ioan Niculae, fost acţionar majoritar şi preşedinte al SC Interagro SA Bucureşti, ar fi iniţiat un grup infracţional organizat. Grupul a urmărit şi realizat delapidarea SNGN Romgaz SA, în sensul obţinerii de gaze naturale la preţuri inferioare celor practicate în mod normal, prin obţinerea în mod ilicit de discounturi comerciale pe care SC Interagro SA nu era îndrituită a le obţine. Prejudiciul este de 282.630.330 lei.

Ioan Niculae a mai suferit o condamnare la doi ani si sase luni inchisoare cu executare în dosarul „Mita la PSD”.

De asemenea, la începutul lunii noiembrie, Ioan Niculae a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă, instigare la evaziune fiscală şi instigare la spălare de bani.

• Cum este încălcată legislația

Legislația Uniunii Europene în materie de concurență interzice astfel de practici. Mai mult, directivele europene privind piața energiei impun liberalizarea prețurilor la gaze, adică vânzarea lor în regim concurențial. De la 1 aprilie 2017, după un proces de liberalizare treptată, prețurile la gazele vândute de către producători sunt complet stabilite în funcție de condițiile de piață. Mai întâi au fost liberalizate prețurile pentru gazele vândute consumatorilor industriali, proces finalizat în 2015, apoi, treptat, pentru consumatorii casnici.

De asemenea, Legea energiei 123/2012 prevede clar la articolul 177 că pe piața concurențială „prețurile se formează pe baza cererii și a ofertei, ca rezultat al mecanismelor concurențiale”.

Legea energiei permite limitarea preţurilor, potrivit art. 180, dar numai în situații extreme și pe o perioadă de maxim 6 luni, care poate fi prelungită succesiv cu câte cel mult trei luni, dacă persistă circumstanţele care au determinat adoptarea respectivei decizii. Situațiile extreme în care pot fi luate astfel de decizii sunt: dezechilibre majore între cerere și ofertă sau disfuncționalități evidente ale pieței gazelor. România nu se află în niciuna dintre aceste situații.

Cu toate acestea, Ministerul Finanțelor vrea să elimine concurența, fără a avea o justificare pertinentă.

Ministerul Finanțelor a mai încercat să introducă o astfel de măsură și în luna iulie.Atunci a a publicat pe site-ul său un proiect de Hotărâre de Guvern, elaborat în mare grabă, cu doar două articole, care prevede reducerea forțată a prețului gazelor la producători și apoi plafonarea lui până în iunie 2021. Ministerul Finanțelor elaborase proiectul privind instituirea controlului asupra prețului la doar două zile după ce Darius Vâlcov a spus că trebuie ieftinite gazele cu peste 20%.

Astfel de măsuri au distrus economia într-o țară precum Venezuela. După ce a instituit controlul statului asupra prețurilor, aducându-le sub cele ale pieței, Venezuela a ajuns să se confrunte cu o criză profundă de alimente, de medicamente și multe alte produse de bază. Pentru sfârșitul acestui an, inflația în Venezuela este estimată la circa 1.000.000%.