​ANALIZA Cum va arata Bucurestiul in 2015 – vezi care sunt proiectele de infrastructura afectate de criza financiara

Pana in 2015 Bucurestiul ar fi trebuit sa termine marile proiecte de infrastructura care ar fi decongestionat centrul metropolei si ar fi usurat accesul spre marile iesiri din oras: linia de metrou Drumul Taberei-Eroilor, Soseaua de Centura, drumul express spre autostrada Bucuresti-Pitesti, Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus, inelul median (autostrada suspendata) si reabilitarea Soselelor Iancului-Pantelimon (in acest moment pline de gropi). Din cauza rectificarii bugetare facute saptamana trecuta de Guvern, este foarte posibil sa apara intarzieri la magistrala de metrou, iar contractul pentru reabilitarea Soselei de Centura intre Voluntari si Autostrada Soarelui a fost suspendat temporar. Nici in ceea ce priveste proiectele aflate la Primaria Capitalei lucrurile nu stau prea roz. Lucrarile la Podul de la Ciurel, prima componenta din drumul expres spre A1 sunt blocate inca din 2010 din lipsa de fonduri, iar Diametrala Buzesti Berzei-Uranus este departe de a fi terminata, desi primarul Oprescu a promis ca va fi gata in martie 2012. Reabilitarea Soselelor Iancului si Pantelimon nu a inceput inca, desi era programata pentru aceasta vara, iar autostrada suspendata promisa de Oprescu in 2008 a ramas deocamdata pe hartie.

Magistrala de metrou drumul Taberei-Eroilor

Santier metrou Dr. Taberei – Universitate

Foto: Hotnews

Guvernul Romaniei a redus saptamana trecuta suma alocata initial pentru anul 2012 pentru Magistrala 5 de la 380,9 milioane de lei la 202 milioane lei. Initial, conducerea Metrorex a declarat pentru HotNews.ro ca din cauza taierii fondurilor pot aparea „intarzieri, amanari sau in cel mai rau caz, sistari temporare ale lucrarilor, cu consecinte negative in plan economic, financiar si social”. Mai mult, reprezentantii companiei afirma ca ar fi necesara suplimentarea fondurilor cu 99,2 milioane de lei in vederea respectarii clauzelor contractuale. „Pentru obiectivul sus amintit (n.red.Magistrala 5), in cadrul contractului de executie statii si tunele pe sectiunea Raul Doamnei – Hasdeu este necesara suplimentarea fondurilor cu suma de 99.200 mii lei in scopul respectarii clauzelor contractuale si a graficului de executie”, arata Metrorex, companie aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor. La scurt timp, Metrorex a revenit asupra declaratiei: „Ordonatorul de credite – Ministerul Transporturilor si Infrastructurii s-a asigurat insa ca prin rectificarea bugetara sumele alocate sa fie suficiente pentru derularea lucrarilor pana la sfarsitul acestui an, urmand ca pentru anul viitor suma necesara sa fie prinsa in buget”.

Lucrarile la Magistrala de Metrou M5 au inceput in aceasta primavara si au termen de finalizare anul 2015. aceasta va avea o lungime de 6,2 km si 9 statii. Valoarea proiectului este de 215 milioane de euro fara TVA, jumatate de la bugetul de stat, jumatate dintr-un imprumut BEI.

Centura Capitalei – Tronsonul DN2-A2

Centura intre Voluntari si A2

Foto: Hotnews

Potrivit informatiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finante, Guvernul a rectificat suma alocata pentru modernizarea Centurii Capitalei de 47 milioane de euro la 2,9 milioane de euro. Cu doua saptamani in urma Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a semnat un contract de circa 42 de milioane de euro pentru modernizarea unui tronson de 10 km intre DN 2 (iesirea din Bucuresti spre Voluntari) si Autostrada Bucuresti-Constanta.

Potrivit contractului, lucrarile de proiectare trebuie realizate in 90 de zile, iar cele de construire in 450 de zile, pana la sfarsitul anului 2013. Finantarea este asigurata de Guvernul Romaniei. Garantia lucrarilor este de 48 de luni. Mircea Pop, directorul CNADR a declarat pentru HotNews.ro ca deocamdata, din cauza lipsei fondurilor, contractul va fi suspendat.

Drumul expres spre A1 – Pasajul Ciurel

Podul Ciurel

Foto: Hotnews

Lucrarile la acest proiect au inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel. Podul ar fi trebuit terminat pana in februarie 2013, iar lucrarea in ansamblu in 2014. Lucrarile la pod s-au oprit in martie 2011, atat din lipsa banilor cat si din cauza faptului ca Primaria Capitalei nu avea aprobat Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului, document cerut de Legea urbanismului. Din lucrare nu s-a executat decat un pilon care zace abandonat intre balarii.

In luna august a acestui an Tribunalul Bucuresti a anulat si Autorizatia de Construire pentru Podul Ciurel emisa de Primaria Capitalei in regim de urgenta. Instanta a luat aceasta decizie urmare a unei plangeri depuse de un cetatean afectat de lucrare.

Pentru deblocarea lucrarii, la ultima sedinta a Consiliului general, alesii locali au aprobat Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului expres, dar ramane problema banilor. In bugetul pe anul 2012 a fost prevazuta pentru aceasta lucrare doar suma de 1,3 milioane de euro, bani insuficienti pentru deblocarea proiectului.

Valoarea totala estimata pentru construirea drumului expres este de 138 milioane de euro, licitatia fiind castigata de firmele Max Bogl (Germania) (lider al asocierii), Astaldi (Italia), Euroconstruct Trading 98, Tehnologica Radion si Proiect Bucuresti. Pana la sfarsitul anului 2011, Primaria Capitalei a platit pentru acest proiect 17.587.288 lei:

– exproprieri – 0 lei;

– proiectare – 11.762.571lei;

– consultanta – 60.636 lei;

– executie – 5.764.080 lei.

Drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km si trei benzi pe sens.

Autostrada suspendata

Simulare a unei portiuni din autostrada suspendata

Foto: Hotnews

Primarul Sorin Oprescu a castigat alegerile din iunie 2008 promitand bucurestenilor ca va face o autostrada suspendata pe bd. Magheru pentru a-i scapa pe cetateni de aglomeratia din centrul orasului. Ulterior, dupa ce a analizat mai bine situatia, edilul a mutat autostrada suspendata mai la periferia orasului, transformand-o in inelul median.

Dupa patru ani de mandat, nici macar Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul arterei nu a fost aprobat. Potrivit PUZ-ului aflat in dezbatere publica, inelul median, pe zona de nord, va face legatura intre Soseaua Colentina (intrarea in Bucuresti) si Lacul Morii, de-a lungul caii ferate, avand o lungime 13 km. In ultima sedinta de Consiliu General, alesii locali au aprobat cheltuirea a 1,57 miliarde de euro pentru acest proiect, banii urmand sa fie alocati altfel:

– 233 milioane euro pentru exproprieri si amenajarea terenului

– 57,7 milioane euro pentru proiectare si asitenta tehnica

– 1,26 miliarde euro pentru construirea propriu-zisa a autostrazii

– 153 milioane euro pentru alte cheltuieli

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat ca aceasta suma nu va fi platita de la bugetul local, ci dintr-un parteneriat public-privat. Insa, potrivit proiectului de hotarare votat, „finantarea investitiei se va face din alocatii bugetare si/sau alte fonduri legal constituite”. Nu este specificat nimic despre un parteneriat public-privat si despre modul cum partenerul privat isi va recupera investitia facuta.

La inceputul anului Oprescu a declarat ca banii ar putea veni dintr-un parteneriat cu o companie chineza. Saptamana trecuta, edilul a declarat ca proiectul va fi facut cu „chinezii sau cu rusii sau americanii sau coreenii”. In comparatie, bugetul municipalitatii pe anul 2011 a fost de 1 miliard de euro, iar in la nivelul intregii tari, in 2012, investitiile straine directe au fost de 393 milioane de euro. In concluzie, este greu de anticipat care va fi sursa finantarii.

Reabilitarea Soselelor Iancului si Pantelimon

Simulare cum va arata Soseaua Pantelimon

Foto: Hotnews

Desi licitatia pentru reabilitarea celor doua sosele s-a realizat inca din 2011, iar reprezentantii Primariei Capitalei au promis ca vor incepe lucrarile in acest an, deocamdata soferii fac slalom printre gropi.

Potrivit licitatiei adjudecate anul trecut de Tehnologica Radion, TIAB si VIA Proiect, reabilitarea celor doua artere va costa 70 milioane de euro. Primaria Capitalei va mai plati 2,5 milioane de euro firmelor Aecom Ingenieria, Tecnic Consulting Engineers Societa per Azioni si Inocsa Ingeneria pentru servicii de consultanta pentru reabilitarea Soselelor Iancului – Pantelimon si realizarea penetratiei bd. Timisoara.

Madalin Dumitru, seful Directiei de Infrastructura din Primaria Capitalei a declarat pentru HotNews.ro ca acest proiect este in derulare in acest moment, executandu-se lucrarile de proiectare si documentatia pentru eliberarea Autorizatiei de construire. In bugetul pe anul 2012, pentru reabilitarea celor doua bulevarde nu este prevazut niciun ban.

Diametrala Buzesti Berzei Uranus

Diametrala Buzesti Berzei Uranus_tronsonul cu Hala Matache

Foto: Hotnews

Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus este unul dintre cele mai importante proiecte derulate de Primaria Capitalei. Drumul va face legatura intre Piata Victoriei si Gara Progresul, reprezentand o alternativa la Calea Victoriei si bd.Magheru pentru persoanele care doresc sa ajunga din Nordul Capitalei la iesire din Bucuresti spre Giurgiu. Municipalitatea a impartit proiectul in trei etape:

– Piata Victoriei – Vasile Parvan;

– Vasile Parvan – Piata George Cosbuc;

– Piata George Cosbu c- Gara Progresul;

Per total, pentru toate cele trei etape Consiliul General a aprobat in perioada 2006-2007, 365 milioane lei. Lucrarile la primul tronson al Diametralei au inceput in toamna anului 2010, costurile fiind estimate la 130 milioane lei. Constructor: firma Consitrans.

Pe 6 decembrie 2011, primarul General Sorin Oprescu a inaugurat portiunea cuprinsa intre Calea Plevnei si Bulevardul Stirbei Voda, circa 20 la suta din primul tronson, promitand ca toata lucrarea va fi gata in martie 2012. Inca de atunci primarul Oprescu se plangea ca nu are bani pentru a termina proiectul. „S-au executat lucrari de 80 de milioane de lei. Insa, in buget, la inceputul anului au fost prevazute doar 30 milioane lei. La ultima rectificare bugetara facuta de Consiliul General al Municipiului Bucuresti in luna noiembrie au fost taiati si acestia”, a declarat atunci edilul.

In total, pana la sfarsitul anului 2011, Primaria Capitalei a platit pentru primul tronson al Diametralei 188.700.626 lei:

– exproprieri – 126.031.649 lei;

– proiectare – 5.439.400 lei;

– consultanta – 1.809.754 lei;

– executie – 55.419.821 lei.

In bugetul pe anul 2012, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a alocat pentru aceasta lucrare 116 milioane lei, insa bugetul a fost aprobat abia la sfarsitul lunii martie, in primele patru luni ale anului lucrarea ramanand practic fara finantare. Madalin Dumitru, seful Directiei de infrastructura din cadrul Primariei Capitalei sustine ca primul tronson al Diametralei a fost impartit in cinci tronsoane:

– Piata Victoriei – str. Occidentului;

– str. Occidentului – Calea Grivitei;

– Calea Grivitei – str. Mircea Vulcanescu;

– Mircea Vulcanescu – bd. Stirbei Voda;

– Stirbei Voda – Calea Plevnei;

„Tronsoanele Piata Victoriei – str. Occidentului si Stirbei Voda – Calea Plevnei au fost terminate. Occidentului – Calea Grivitei si Mircea Vulcanescu – Stirbei Voda sunt aproape gata, iar tronsonul din mijloc, cel cu Hala Matache, are intarzieri din cauza disputei cu ONG-urile”, a declarat Madalin Dumitru pentru HotNews.ro.

Proiectele municipalitatii ar putea fi finantate din cele 300 milioane de euro care raman din imprumutul de 800 de milioane de euro, pe care municipalitatea intentioneaza sa-l acceseze, dupa plata eurobondurilor. „Deocamdata nu stim daca vom gasi finantatori care sa ne acorde cele 800 de milioane de euro, nu stim daca este vorba de o banca interna sau externa si la cate banci va trebui sa apelam pentru a face rost de acesti bani”, a declarat insa primarul Sorin Oprescu. De asemenea nu se stie la ce dobanda vor fi accesati banii.