Analiza HotNews.ro De ce se fereste Guvernul sa puna in dezbatere publica proiectul privind noile cote de redevente petroliere

​Noile redevente petroliere vor fi calculate si vor fi aduse la nivelul mediei europene. Aceasta era promisiunea lui Victor Ponta in mai 2012, la scurt timp dupa ce a ajuns premier. Promisiunea a fost reluata de mai multe ori. Ponta mai spunea si ca vor fi purtate negocieri cu marile companii petroliere ca noile redevente sa fie aplicate chiar mai devreme de luna decembrie 2014 cand expira cele de acum. Nimic din ce a spus Ponta despre redevente nu a fost pus in aplicare. Ba mai mult, Guvernul ar vrea sa puna in dezbatere publica proiectul privind noile redevente abia in noiembrie- decembrie, chiar in perioada in care expira cele actuale. Adica dupa alegeri. Motivul pentru care un astfel de proiect va fi facut public dupa alegeri, cu foarte putin timp inainte de adoptare si punere in aplicare, nu poate fi decat unul: Proiectul nu este pe masura asteptarilor populatiei in privinta redeventelor petroliere.

Asteptarile populatiei sunt foarte mari. Actualele cote de redevente au fost in ultimii 10 ani motiv de scandal public, fiind rostogolita ideea ca OMV Petrom plateste mult prea putin la stat pentru petrolul si gazele pe care le exploateaza si de pe urma carora face profituri uriase. Aceasta in conditiile in care bogatiile din subsolul romanesc apartin statului. De aceea, este un subiect sensibil, greu de gestionat chiar in mijlocul unei campanii electorale.

Companiile care produc petrol si gaze naturale platesc in prezent redevente cuprinse 3,5% si 13,5% din productie, in functie de tipul zacamintelor de hidrocarburi. Actualele cote sunt valabile pana in decembrie 2014 inclusiv, regasindu-se si in contractul de privatizare a companiei Petrom cu grupul austriac OMV. Cotele au fost stabilite, initial, in 2002 prin OUG 47/2002, dupa care, in 2004, au fost fixate prin actuala lege a petrolului.

Noile redevente vor fi mai mari decat cele de acum, au promis in nenumarate randuri cei care se ocupa de aceasta problema. De mai mult de doi ani, ministrii si premierul spun ca se lucreaza, ca negociaza, ca au fost facute grupuri de lucru, ca se fac studii. Au fost introduse chiar si pasaje in scrisorile de intentie catre FMI precum ca Executivul se angajeaza sa finalizeze negocierile pana la sfarsitul anului. Pana la sfarsitul anului 2013. Teoretic, de stabilirea noilor redevente trebuie sa se ocupe Ministerul Finantelor si Agentia Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM). Practic, isi mai spun punctul de vedere si alte ministere sau premierul.

De fiecare data cand sunt intrebati despre stadiul procesului de stabilire a noilor redevente, membrii Guvernului se eschiveaza. Raspunsul clasic este ca se lucreaza, ca exista un grup de lucru. Ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, spune insa altceva, ca nu este treaba Departamentului pentru Energie, ca se ocupa Finantele si ANRM. In luna iunie 2014, Ponta afirma ca exista un grup de lucru care colaboreaza cu Banca Mondiala pentru stabilirea unui sistem nou de redevente, care vor fi diferentiate in functie de zacamintele onshore si offshore. Ioana Petrescu, ministrul finantelor, afirma in urma cu o saptamana la Adevarul Live ca inca se analizeaza, ca exista un „grup de lucru care lucreaza”. Exact acelasi lucru l-au spus si ceilalti doi ministri de finante care au fost inaintea sa in Guvernul Ponta.

Anul trecut prin septembrie, seful ANRM, Gheorghe Dutu, spunea ca este facut un studiu asupra sistemului de redevente aplicat si in alte state. Studiul realizat de EY trebuia terminat in toamna anului trecut. Nu este clar daca a fost sau nu finalizat vreodata. „In studiu sunt cuprinse zone de referinta, tari care au conditii similare cu cele ale Romaniei in privinta cantitatilor, nivelului de foraj, adancimi, zacaminte on shore (pe platforma continentala – n.red.), off shore (pe platforme maritime – n.red.), conditii cu care sa puteam face comparatii”, spunea Dutu in urma cu un an. Acesta mai afirma ca va fi facuta o diferentiere a nivelului redeventelor in functie de conditiile de exploatare. Surse din domeniul petrolier sustin ca autoritatile se gandesc sa stabileasca redevente mai mici in cazul zacamintelor noi, precum cele off-shore si a gazelor de sist, fata de cele pentru zacamintelor vechi si aproape epuizate. Insa producatorii de petrol si gaze „trag tare” sa obtina redevente mici si in cazul zacamintelor mai vechi. In ultimii ani au fost incheiate mai multe acorduri in baza Legii petrolului 238/2004, precum cele cu OMV Petrom si Exxon pentru explorare si exploatare in Marea Neagra si cele cu Chevron pentru explorare si exploatare a gazelor de sist.

Noul sistem de redevente ar urma sa fie aplicat pentru viitoarele acorduri petroliere, urmand sa fie valabil in perioada 2015-2024. „Nu poti sa aplici o lege noua la acordurile vechi”, spunea Ponta prin luna iunie 2014. In cazul celor vechi, va ramane actualul sistem. Trebuie precizat ca multe dintre acordurile in vigoare au valabilitate si de 30 de ani, unele urmand sa expire si peste 7 ani, si peste 25 de ani sau 30 de ani.

Mai exista si varianta sa se renunte la redevente si sa fie aplicat un nou sistem de taxare a productiei petroliere. „Ar putea fi altceva, nu redevente asa cum sunt acum”, spun surse din domeniu. Nu este clar ce inseamna altceva.

Pentru bugetul statului aceste redevente sunt foarte importante. Se strang anual din redevente miniere si petroliere in jur de un miliard de lei. Insa, Guvernul este dispus sa lase bugetul central fara o parte din aceste venituri. Anul trecut a lansat ideea ca o cota din redevente sa mearga la autoritatile locale. Exact asa cum se va intampla si in cazul „taxei pe stalp” care va fi impartita cu primarile. Sumele din impozitul pe constructii speciale (taxa speciala) se vor colecta la bugetul central, dupa care vor fi repartizate primariilor. Probabil va fi aplicat acelasi model si in cazul redeventelor.

Insa pana atunci trebuie aflate noile cote, daca avantajeaza mai mult companiile sau mai mult statul. In aceasta privinta trebuie amintita o declaratie a premierului de acum un an: „Important este sa avem o medie europeana, in asa fel incat nici sa nu gonim investitorii, dar nici sa nu fim una dintre tarile care nu beneficiaza”. Ramane de vazut daca va fi respectat acest principiu.

Companiile mari implicate in negocieri sunt OMV Petrom, Exxon, Chevron si Romgaz, iar printre cele mai mici se numara Amromco, Wintershall Medias, Lotus Petrol si Aurelian Oil&Gas.