Analiza Stratfor: Potentialul de dezvoltare a extractiei gazelor de sist in China
Potentialul Chinei de productie a gazelor de sist este aproape la fel de uimitor ca si potentialul de crestere a cererii sale pentru gaze naturale, arata agentia de analiza Stratfor.
Administratia americana pentru Informatii privind Energia estimeaza ca, la ora actuala, China are cele mai mari rezerve de gaze de sist care, din perspectiva tehnica, pot fi extrase. Desi industria de extractie a gazelor de sist nu este la fel de avansata ca cea din SUA, ar putea fi cea mai avansata din afara Americii de Nord.
Tinta Chinei este sa produca intre 60 miliarde – 100 miliarde metri cubi de gaze de sist pana in 2020, insa exita limitari severe care fac dificila atingerea acestui obiectiv. Este mai probabil ca China sa produca undeva intre 25 miliarde metri cubi de gaze de sist pana la termenul stabilit.
In total, China va putea sa acceseze, in termeni realisti, 275 miliarde metri cubi – 300 miliarde metri cubi de gaze naturale din surse terestre (atat prin conducte cat si intern) pana in 2020.
Ramane neclar daca aceasta cantitate va fi suficienta pentru a satisface cea mai mare parte a cererii interne. In cazul in care cererea Chinei va atinge un nivel mai inalt, precum arata estimarile Barclay’s – 450 miliarde metri cubi pana in 2020 -, sau cele ale Ministerului Pamantului si Resurselor – 380 miliarde metri cubi-, atunci Beijingul ar putea fi constrans sa importe pana la 150 miliarde metri cbi de gaz natural lichefiat (LNG) pana in 2020.
Acest tip de cerere poate foarte usor coplesi pietele internationale de gaz natural lichefiat, facand ca diversificarea aprovizionarii cu LNG sa nu conduca la o scadere a preturilor.
Cu toate acestea, acest lucru ramane putin probabil pentru ca se pastreaza o legatura intrinseca intre aprovizionarea interna a Cinei si cererea domestica.
Desi China a facut presiuni pentru ca gazele naturale sa compenseze utilizarea carbunelui si petrolului, Beijingul trebuie sa echilibreze doua nevoi concurente: nevoia ca gazele naturale sa inlocuiasca celelalte surse si riscul strategic de a se baza prea mult pe surse externe de gaz natural (spre deosebire de carbune, pe care il poate produce, in marea parte, acasa). Drept rezultat, cererea totala a Chinei pentru gaze naturale – inclusiv gaz natural lichefiat – va fi legata de succesul si ritmul de dezvoltare a extractiei gazelor de sist.
In plus, cel mai probabil scenariu – acela in care cererea de LNG a Chinei ar creste drastic – este unul in care preturile la LNG nu explodeaza ci raman suficient de joase incat sa fie pofitabil sa importe cantitati mari de gaz natural in pofida pierderilor strategice, arata analistii Stratfor.
Indiferent de caz, China ar importa in contnuare cantitati mici de gaz natural lichefiat si e in interesul ei sa lucreze cu Japonia, Coreea de Sud si alti importatori de LNG pentru a tine sub control preturile.
Cu toate acestea, potentiala crestere a cererii ii ingrijoreaza pe importatorii de LNG, in special aceia – precum Japonia – care au putine optiuni in afara gazului natural lichefiat.