Andrei Ursu, fiul disidentului Gheorghe Ursu, a depus plangere penala cu cinci capete de acuzare impotriva fostului sef al Securitatii, Iulian Vlad

Andrei Ursu, fiul disidentului Georghe Ursu, a declarat pentru HotNews.ro ca a depus, luni, o plangere penala la sectia parchetelor militare de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie impotriva lui Iulian Vlad, fostul sef al Securitatii, pe care il acuza de “instigare la persecuţii pe motive politice, cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, supunerea la rele tratamente si torturare a tatalui meu”. „E foarte trist ca poate cel mai mare criminal din istoria Securitatii din acea perioada a ajuns azi onorabil”, a declarat Andrei Ursu pnetru HotNews.ro. Disidentul Gheorghe Ursu a murit in 1985, dupa ce a fost anchetat si batut cu bestialitate in arestul militiei, din ordinul Securitatii.

„Din toate documentele si marturiile de mai sus rezulta ca numitul VLAD Iulian a condus si urmarit, in deplina cunostinta de cauza, represiunea securitatii impotriva lui Gheorghe Ursu, si actiunile dolosive prin care s-a incercat sa ascunda natura politica a acestei represiuni, inclusiv fata de guvernul american si opinia publica interna si internationala in general”, se arata in plangerea formulata de Andrei Ursu.

Iulian Vlad, azi in varsta de 86 de ani, a fost condamnat pe 31 decembrie 1989 la 25 de ani de inchisoare pentru genocid, insa a fost eliberat dupa patru ani, in 1993, printr-o hotarare judecatoreasca. In ultimii ani a devenit activ pe scena publica, acorda interviuri si semneaza carti impreuna cu alti fosti securisti, ca Aurel I Rogojan. Inclusiv SRI pare sa-l fi recuperat pe fostul sef al Securitatii, care a aparut in urma cu doia ani intr-un filmulet dedicat implinirii a 40 de ani de la infiintarea structurii antitero.

In octombrie 2016, generalul Iulian Vlad a fost primit cu osanale in Ramnicu Valcea, la lansarea unei carti scrisa de seful sau de cabinet, de catre vicepresedintele Consiliului Judetean Adrian Busu (ALDE, candidat la Camera Deputatilor la alegeri). Busu a afirmat ca pentru judetul sau „este o onoare deosebita sa ii avem in mijlocul nostru pe oamenii care au faurit, la un moment dat, Romania moderna” si a spus ca are „un cult” pentru Vlad.

Procesul tortionarilor

In prezent, exista un proces pe rol impotriva tortionarilor fostului disident anticomunist. Procesul, inceput in august 2016, are un nou termen de judecata la Inalta Curte pe data de 16 martie. La ultimul termen instanta a luat act de faptul ca unul din tortionari, George Homoșteanu, inculpat și el în acest caz, a decedat.

Potrivit Agerpres, pe 1 august 2016, George Homoșteanu, fost ministru de interne, și Tudor Postelnicu, fost șef al Departamentului Securității Statului, au fost trimiși în judecată de procurorii militari pentru complicitate la săvârșirea de infracțiuni contra umanității, în dosarul disidentului Gheorghe Ursu. De asemenea, au fost trimiși în judecată și foștii ofițeri de securitate Marin Pîrvulescu și Vasile Hodiș, cei care l-au torturat pe Gheorghe Ursu, aceștia fiind acuzați de infracțiuni contra umanității.

Cum explica insa Andrei Ursu faptul ca a depus plangerea impotriva lui Iulian Vlad abia acum?

„Au fost noi elemente care s-au adaugat probatoriului legat de Iulian Vlad de-a lungul acestei ultime anchete, care a fost definitivata pe 1 august 2016. In aceste dosare erau ceva elemente si s-au adaugat foarte multe. Mie mi s-a parut ca Iulian Vlad s-a autoincrimiat incercand sa dezinformeze si sa dea motive false pentru notele care erau deja la dosar emise de el si care erau deja incriminatorii. El a motivat ca ar fi dat ordin subalternilor lui Vasile Gheorghe si Macri Emil, sefii directiei a VI si a II sa inceteze anchetarea lui Gheorghe Ursu”, a declarat fiul fostului disident pentru HotNews.ro. Acesta sustine ca Iulian Vlad intentiona de fapt sa obtina declaratii scrise din partea lui Gheorghe Ursu impotriva colaboratorilor sai din cercul de scriitori considerati ostili regimului comunist: Nina Cassian, Dan Desliu, Radu Cosasu, Eugen Jebeleanu etc.

Background

Potrivit Agerpres, pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Gheorghe Ursu și pentru a putea face „dovada” că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au „inventat” infracțiunea de deținere și operațiuni interzise cu mijloace de plată străine. În realitate, reprezentanții Departamentului Securității Statului erau interesați de aspecte precum: legăturile disidentului cu postul de radio „Europa Liberă”, relațiile și discuțiile cu lumea literară și artistică din țară și din diaspora, impresiile consemnate în jurnalul personal despre politica statului și despre conducătorii partidului și statului comunist.

Pentru a încerca să evite un caz de persecuție politică ce ar fi fost neprielnic pe plan internațional regimului Ceaușescu, Securitatea i-a înscenat lui Gheorghe Ursu un caz de drept comun (pentru posesia a 17 dolari), pentru care l-a arestat pe 21 septembrie 1985. A fost închis într-o celulă cu doi deținuți de drept comun, Marian Clită și Gheorghe Radu, care au primit ordin de la securiști să exercite acte de violență asupra lui, informeaza Agerpres.

Conform mărturiilor aflate în dosar, timp de două luni (până la 17 noiembrie 1985), ofițerul de securitate Marin Pîrvulescu l-a anchetat și torturat pe Gheorghe Ursu în arestul Miliției din Calea Rahovei (arest aflat în aceeași clădire cu Direcția de Cercetări Penale a Securității).

Inginerul Gheorghe Ursu a murit pe 17 noiembrie 1985, în arestul Miliției București, în urma bătăilor primite de la Marin Pîrvulescu și de la alți ofițeri de securitate.

Până acum, trei persoane au fost condamnate în acest caz: col. (r) Tudor Stănică, pe atunci șeful Miliției din Capitală, col. (r) Mihai Creangă, adjunctul său, și Marin Clită, colegul de celulă al disidentului, fiecare primind câte 20 de ani de închisoare.

Tudor Stănică nu a făcut nicio zi de închisoare, invocând motive medicale, Mihai Creangă a scăpat după zece ani, iar deținutul de drept comun Marin Clită a ieșit din pușcărie după nouă ani, pentru bună purtare. La rândul său, Marin Pîrvulescu recunoaște că l-a anchetat pe Gheorghe Ursu când acesta era liber, însă neagă că l-ar fi torturat.