Antologic, cu mogulii si oamenii lor

Vantu, autoportret: fac afaceri, nu acte cartiabile. Incerc. Politia si justitia n-au decat sa-si faca datoria. Statul e slab, intariti-l. Cand sunt atacat, atac cu trustul. Altfel spus: daca pot fur, prindeti-ma daca sunteti in stare. Cam asta a spus si Patriciu. Cu oferta suplimentara de a coloniza statul cu oameni de afaceri. Macabra si cinica, a fost o emisiune cu si despre moguli, la o televiziune de mogul, intitulata mogulii si oamenii lor. In platou: jurnalisti, Hrebenciuc si un mustacios. Ce mesaje au avut ei de transmis? Care a fost, pana la urma, rostul emisiunii?

• Pretextul a fost decapitarea de la Cotidianul. TRU a facut diferenta corecta dintre mogulii Romaniei si altii. Ai nostri s-au nascut dintr-un stat slab, cresc si se intaresc sub o justitie controlata si un sistem politic dezarticulat. Ceilalti au marja de manevra limitata in democratii mature, cu justitie functionala si reguli clare.
• Mogulii altora actioneaza ca parte din sistem, accepta puterea statului. Ai nostri se simt in afara lui, deasupra lui si cauta sa-si subordoneze partide, justitie, institutii. 
• Tatulici, Mihaiu, Buscu si Cartianu au adus vestile bune despre moguli. Vantu si Patriciu au venit cu vestile proaste. Tolontan a fost singurul capabil de o minima reactie, restul si-au inghit limba. Sub mogul, esti zmeu la comanda si mielusel in restul timpului. 
• A fost o demonstratie de forta: statul e slab, noi suntem adevarata putere. 
• A fost un exercitiu de normalizare fortata a mogulizarii Romaniei. Tatulici a produs dovezi pe ecran: fiecare mogul are insectarul lui, oamenii lui. Mesajul e ca toti – politicieni, jurnalisti – depind de un mogul. Nu exista oameni liberi. Traim intr-un tarc, mai larg sau mai stramt, si suntem liberi in interiorul lui. Asta in viziunea lor. Oameni liberi exista insa, impotriva vointei lor. Ii gasiti pe on-line, pe bloguri etc.   
• A fost un semn de disperare: mogulii nu par sa aiba acces la resurse la fel ca in trecut. Fara ele, mor. Fara un stat slab, se sting. In lipsa afacerilor cu petrol, minereu, energie, concesiuini si alte contracte cu statul, presa n-are farmec. E buna la afaceri, dar nu e o afacere. Asta in viziuinea lor. 
• Vantu si Patriciu au admis ca nu ezita sa-si foloseasca trustul pentru a se apara. Cartianu si Mihaiu au adus singuri probe suplimentare ca mogulii lor trag cu trustul unul in altul cand e vorba de bani. Vezi cazul benzinariilor plutitoare din Delta castigate de Vantu, dupa cum am aflat dintr-un articol publicat in ziarul lui Patriciu, care l-a scos din minti in direct pe fostul Guvernator al Deltei, Liviu Mihaiu. Cartianu a balbait niste scuze neinteligibile, Patriciu era cu ochii pe el.
• Nici o speranta pentru jurnalistii onesti care chiar cred ca pot face presa in conditii de liberate in trusturile lor. Adevarul sunt ei, mogulii.
• A fost cinismul plenar la o sueta cu slugarnicia totala. 
• Hrebenciuc a recunoscut ca a fost jupan pe la Adevarul. Un mogulache rozaliu, dar bun.

Omul lui Vantu publica azi in Catavencu un fel de replica la editorialul despre TRU publicat ieri de HotNews.ro. De la adapostul pamfletului, Doru Buscu loveste in patru oameni care i-au stat la Cotidianul ca ghimpele in coasta: Traian Ungureanu, Carol Sebastian, Gelu Trandafir si subsemnatul. Spune asa: “Fiecare pe rând şi toţi împreună au stat pe funcţii oferite de regimul Băsescu”.

In ce ma priveste: cel care m-a sunat si m-a rugat in ianuarie 2005 sa merg la Justitie a fost colegul sau de la Catavencu, Mircea Toma. Daca Toma era insusi regimul Basescu, atunci fraza lui Buscu are sens. Sa-l intrebe pe Toma de ce m-a propus la justitie.

Am acceptat sa fiu consilier pe o leafa de vreo trei ori mai mica decat incasam la EVZ. Am plecat de la minister dupa trei luni. Nu regret ca am lucrat cu Monica Macovei, dimpotriva. Am fost si sunt onorat. Am ramas buni amici.

N-as fi facut niciodata public acest mic detaliu fara acceptul lui Mircea. N-as putea turna pe site niciodata discutii private, cum a facut omul lui Vantu cu TRU.

In stiul sau prolix, Doru Buscu vrea sa spuna asta: toti s-au vandut cuiva, cum ne-am vandut si noi lui Vantu. Suntem toti o apa si-un pamant, aria preferata a fostilor securisti.

Iarasi e fals. Minciuna sfruntata nu poate sa tina loc de argument. In cazul lui Buscu, cei care depun marturie sunt chiar colegii lui.

Poate Doru Buscu scrie dintr-un fel de disperare. Omeneste, pot sa-l inteleg. Alt coleg de-al sau, Mihnea Vasiliu, ne-a spus intr-un interviu pe HotNews.ro ca sunt probleme financiare la Cotidianul. Vedem o scadere dramatica de audienta in statisticile BRAT si poate Sorin Ovidiu Vantu s-a saturat de oamenii care-i arunca banii pe fereastra.