Arenele risipei. Câți bani înghit stadioanele din România și de ce nu știe statul să facă profit din ele

Într-o țară în care infrastructura de orice fel e cârpită, lipsește sau se dezvoltă în ritm de melc, există un capitol în care România produce „inflație”. E vorba de stadioane. Giganți de beton, pe care primarii marilor orașe îi vor pentru atragerea de voturi, dar care ajung să fie o adevărată pacoste financiară pentru administrația publică. În ultimii ani, sute de milioane de euro au fost investite în stadioane de fotbal. Însă aceste cheltuieli sunt acum urmate de pierderile pe care le suferă primăriile (sau ministerele), din cauza cheltuielilor masive cu întreținerea acestor arene sportive, care pe nicăieri în România nu sunt acoperite cu veniturile obținute, după cum arată datele culese de Panorama.

Bucureștiul, un oraș plin de stadioane noi

La începutul deceniului trecut, București avea mai multe stadioane, niciunul însă nou. Fostul „Lia Manoliu” era pus la pământ și se construia altul nou în locul său, în timp ce Ghencea, Giulești și Dinamo erau încă în forma lor inițială. În prezent, doar ultimul a rămas în picioare așa cum era. Cel puțin deocamdată, pentru că lucrările la noul stadion Dinamo sunt programate să fie gata până în 2026.

Arena Națională a fost ridicată între timp în 2011. Mai modern, fără pistă de atletism, și cu un cub care dă mai degrabă bătăi de cap spectatorilor, cel mai mare stadion din țară este un etalon pentru risipă financiară. A costat peste 200 milioane de euro, iar în fiecare an raportul venituri/cheltuieli a adâncit și mai mult nota de plată. În 2022, de exemplu, Primăria Capitalei a încasat prin Arena Națională aproximativ de trei ori mai puțini bani decât a cheltuit: la venituri de aproximativ 1,2 milioane de euro, a avut cheltuieli de aproape 3,5 milioane de euro.

Citește pe Panorama.ro cum se „canibalizează” stadioanele între ele în Capitală și ce găuri lasă în bugete în restul României.