Australia și UNESCO au ajuns la un acord în disputa privind Marea Barieră de Corali după un război al declarațiilor care a durat doi ani

​UNESCO a salutat marţi „angajamentele formale” luate de Australia de a investi 2,7 miliarde de euro pentru a proteja Marea Barieră de Corali, în contextul în care oficialii de la Canberra doresc să evite plasarea acesteia în rândul siturilor „în pericol” de pe lista patrimoniului mondial, informează AFP și Agerpres.

„Mă bucur că dialogul susţinut între experţii noştri şi autorităţile australiene se traduce astăzi prin angajamente formale”, a declarat Audrey Azoulay, director general al UNESCO, într-un comunicat.

În 2021, UNESCO a ameninţat că va include Marea Barieră de Corali – clasată ca patrimoniu mondial din 1981 – pe lista siturilor „în pericol”, spre puternica nemulţumire a precedentului guvern australian condus de premierul conservator Scott Morrison, cunoscut pentru pozițiile sale sceptice față de pericolele reprezentate de schimbările climatice.

Guvernul lui Morrison anunțase la momentul respectiv că va combate măsura UNESCO pe căi diplomatice. Partidul lui Morrison a pierdut însă alegerile organizate în primăvara anului trecut și acesta a fost înlocuit în funcție de laburistul Anthony Albanese.

Într-un e-mail adresat UNESCO şi datat din 25 mai, ministrul Mediului din Australia a anunţat „o investiţie” de 4,4 miliarde de dolari australieni (2,7 miliarde de euro) „pentru a asigura viitorul Marii Bariere de Corali”.

Printre măsurile promise se află crearea unor „zone fără pescuit” pe o treime din suprafaţa sitului până în 2025, o reducere considerabilă a dejecţiilor poluatoare din agricultură şi industrie, precum şi scăderea emisiilor de CO2 ale Australiei, precizează UNESCO.

Marea Barieră de Corali îi aduce Australiei aproape 5 miliarde de dolari anual

Australia este unul dintre cei mai importanţi exportatori mondiali de cărbune şi gaze naturale şi una dintre primele ţări prin prisma emisiilor de dioxid de carbon pe cap de locuitori (15,3 tone în fiecare an), devansând cu mult China (7,6 tone) şi chiar Statele Unite (14,7 tone), potrivit Băncii Mondiale.

Pe lângă valoarea sa inestimabilă din punct de vedere natural şi ştiinţific, se estimează că acest ansablu coralian, care se întinde pe o lungime de 2.300 de kilometri, generează venituri de 4,8 miliarde de dolari pentru sectorul turistic australian.

În decembrie 2021, Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii (UICN) a afirmat că schimbările climatice reprezintă cea mai mare ameninţare pentru minunile naturii şi că Marea Barieră de Corali a fost adăugată pe lista siturilor clasificate drept „critice”.

Marea Barieră de Corali a cunoscut deja trei episoade de albire în ultimii cinci ani, în contextul în care jumătate dintre coralii săi au pierit, începând din 1995, din cauza creşterii temperaturii apei.